Răspunsul ministrului Mediului la întrebarea care este „scenariul catastrofal” la Roșia Montană : „Am scos pe piață tone de produse contaminate cu Salmonella”

În timp ce protestatarii din Piața Universității cer interzicerea cianurilor pentru exploatarea aurului și argintului de la Roșia Montană, ministrul Mediului, Rovana Plumb, încearcă să-i convingă și pe parlamentarii din comisia specială că această tehnologie nu este periculoasă pentru mediu. Zona este deja extrem de poluată este argumentul forte de la care pornește atât ministrul Culturii, Daniel Barbu, cât și ministrul Mediului, Rovana Plumb. Mai mult, când a fost întrebată de „cel mai catastrofal scenariu”, șefa de la Mediu a preferat în locul unui răspuns concret să vorbească și despre pericolul salmonella: „atâta timp cât am scos de pe piață tone de produse contaminate cu salmonella nu mi-aș permite să pun în fața opiniei publice și în fața poporului un proiect în care condițiile de siguranță în ceea ce privește mediul să nu fie respectat”

„Ne-am oprit la 6 scenarii relevante care definesc toate fazele de exploatare”

Punctual, în cadrul audierilor de marți, Rovana Plumb a prezentat o întreagă listă de dezavantaje ecologice ale zonei Roșia Montană, printre care cele 18 halde de steril neecologizate abandonate, 2 cariere abandonate neecologizate, o rețea de 140 de kilometri de galerii subterane care produc ape acide și o medie de 80 de metri cubi de ape acide deversate în bazinul hidrografic.

„Încă alte zece puncte de scurgere din care se descarcă apele acide, ceea ce determină contaminarea integrală a băii râului Roșia, toate aceste deversări determină o contaminare cu metale grele în apele de suprafață care ajung să depășească cotele maxime atinse de până la  100 de ori. Ca rezultat, ecosistemul acvatic este puternic afectat în bazinul hidrografic”, a explicat ministrul.

În cazul în care acest proiect nu va fi aprobat, iar exploatările de la Roșia Montană nu ar mai avea loc, Rovana Plumb a precizat că statul ar trebui să investească aproximativ 300 de milioane de euro pentru a repara „bomba ecologică” de la Roșia Montană.

„Investiția care ar trebui făcută este foarte mare și nu ne-o permitem numai pentru Roșia Montană. În România mai sunt o grămadă de situri poluate, peste 300”, a mai spus Plumb.

Principala îngrijorare a protestatarilor din Piața Universității și a ONG-urilor din acest domeniu este pericolul pe care îl reprezintă tehnologia de exploatare cu cianuri. Deși a precizat că au fost analizate zeci de scenarii posibile, fiind selectate în final doar șase dintre ele care ar fi valabile pentru acest proiect, Rovana Plumb nu a știut nici de această dată să exemplifice, concret, care sunt riscurile.

„Au fost analizate zeci de scenarii pentru toate etapele de evoluție a proiectului, au fost selectate în final 45 de scenarii relevante pentru riscurile de mediu. Ne-am oprit la 6 scenarii relevante care definesc toate fazele de exploatare”, susține ea.

Însă, întrebată chiar de președintele comisiei, senatorul PSD Darius Vâlcov, care ar fi „cel mai catastrofal scenariu”, în varianta în care după finalizarea exploatărilor, barajul se va rupe în urma unui cutremur cu magnitudinea de 8,2 grade, Rovana Plumb a făcut o comparație cu alimentele infestate cu Salmonella.

„Cât am fost secretar de stat în domeniul protecției consumatorilor, atâta timp cât atâția ani de zile am creat un sistem în România și am alergat și am prins și am sancționat pe toți cei care puneau pe piață produse care nu puneau în siguranță viața cetățenilor, atâta timp cât am scos de pe piață tone de produse contaminate cu salmonella nu mi-aș permite să pun în fața opiniei publice și în fața poporului un proiect în care condițiile de siguranță în ceea ce privește mediul să nu fie respectat”, spune ea, fără a preciza care sunt totuși riscurile posibile pentru mediu.

Referitor la un posibil accident asemănător cu cel de la Baia Mare din anul 2000,  Rovana Plumb a întărit cu nu există nicio legătură între cele două proiecte.

„Tipurile de iaz dintre cel de la Baia Mare și cel de la Roșia Montană diferă din punct de vedere tehnic foarte mult ca și standardele proiectului în sine. În 2000 în România nu erau prevederi legale conform legislației europene. În 2013 avem un număr foarte mare de prevederi legale pentru protecția mediului”, a explicat ea.

Ce garanții au fost cerute RMGC

Cu o vechime de aproape 15 ani, proiectul privind exploatările de la Roșia Montană a trecut de la un guvern la altul, fiind renogociat de mai multe ori. În prezent, garanția de mediu impusă investitorului, „oricare ar fi acela”, a ajuns de la 76 de milioane de dolari la 146. „Aceasta va acoperi închiderea progresivă și reabilitarea minei la cele mai înalte standarde de mediu, închiderea în condiții de siguranță a instalațiilor de deșeuri miniere și monitorizarea post-închidere așa cum prevede legislația. României și a UE”, a precizat Plumb, adăugând că sunt cerute și garanții suplimentare de 25 de milioane de dolari în cazul unor accidente ecologice.

Nici în privința concentrației de cianură folosită nu a vrut să mai lase loc de îndoieli, ministrul Mediului precizând că, în timp ce în directiva europeană se prevede folosirea a zece părți pe milion concetrație de cianură, guvernul a cerut doar trei părți pe milion.

„Tot ce ține de gestionarea cianurii este în conformitate cu codul internațional de management al cianurii”, argumentează, încă o dată, Plumb, folosind același cuvânt care îngrijorează populația.

Dacă se rupe barajul? Nu se va rupe, asigură ea, pentru că va fi construit astfel încât să reziste la un cutremur cu magnitudinea 8 pe scara Richter.

Nici iazul de decantare nu va pune probleme, rezultă din declarațiile Rovanei Plumb. „Iazul de decantare va fi construit cu o capacitate de înmagazinare a două viituri maxime probabile consecutive evaluate la o capacitate de circa 5,5 milioane de metri cubi. Suprafața lacului de decantare va fi de 300 de hectare”, a precizat ea.

Să ne imaginăm ca proiectul va fi adoptat, exploatările se vor face la Roșia Montană fără probleme. Ce rămâne însă după ce vor fi finalizate toate lucrările? „Iazul de decantare”, spune răzând senatorul PPDD Haralambie Vochițoiu.

Ecologizarea post-închidere a zonei va fi făcută de compania investitoare, asigură Rovana Plumb.

„În ceea ce privește biodiversitatea se vor face plantări și împăduriri, se va stabili o rețea de zone de protecție a biodiversității care să ofere conservarea habitatelor prioritare. După închiderrea proiectului, se va proceda la acoperirea completă cu vegetație a amplasamentului și repopularea zonei cu specii autohtone”, a explicat ea.

Parlamentarii, nemulțumiți de prezentarea ministrului Mediului

După o ședință de aproximativ două ore, timp în care Rovana Plumb a încercat să răspundă întrebărilor membrilor din comisia specială pentru proiectul Roșia Montană, parlamentarii au fost nemulțumiți.

„Sunt dezamăgit de audierile doamnei ministru Rovana Plumb pentru că la câțiva colegi nu le-a răspuns la întrebări. Mi se pare anormal să vii aici și să ceri o lege specială când tu, ca ministru, puteai să iei o decizie. Ar trebui să aibă o poziție oficială. Nu m-au convins argumentele ei deloc. Pentru ce tot acest circ?”, a criticat deputatul PNL Gigel Știrbu, întrebat de gândul.

Nici fostul ministru al mediului, Attila Korodi, nu a fost tocmai mulțumit de răspunsurile date de Rovana Plumb, acesta dând însă vina și pe timpul scurt. „Trebuie să primim și în scris câteva răspunsuri pentru că vorba pleacă, ce e scris rămâne. Sunt câteva date care nu sunt cristalizate, nu sunt foarte clare și timpul nu ne ajunge. Staff-ul doamnei ministru nu a fost pregătit sută la sută la aceste audieri”, a precizat Korodi, pentru gândul.

Nici măcar la întrebările pesediștilor Rovana Plumb nu a răspuns pe placul parlamentarilor. Președintele comisiei, Darius Vâlcov, a dat din cap ușor dezaprobator atunci când nu i s-a explicat care ar fi riscurile folosirii cianurilor, fără a insista asupra subiectului.

„Am rămas fără răspuns. Am pus o întrebare și nu mi s-a dat niciun răspuns concret. Nu sunt tocmai mulțumit, de aceea o să formulăm și în scris toate întrbările rămase fără răspuns, iar ministerul e obligat să ne răspundă în maxim 72 de ore”, a declarat el, pentru gândul.