După ce gândul a relatat situația unui proiect de lege, prin care parlamentarii vor să-și deschidă o portiță prin care să poată face parte din conducerea unor societăți comerciale, fără a fi incompatibili, Agenția Națională de Integritate (ANI) trage un semnal de alarmă și susține că o astfel de modificare a regimului incompatibilităților nu este de dorit pentru că poate împiedica lupta anticorupție, iar acest lucru ar putea fi relevat și în Mecanismul de Cooperare și Verificare.
„Considerăm că nu se poate exercita, în deplină legalitate, o funcție de demnitate publică care obligă la respectarea principiului interesului național, dacă în același timp persoana este angrenată și are interese și în mediul de afaceri, întrucât cumularea acestor două calități, respectiv cea de parlamentar și cea de persoană deținând anumite calități în cadrul unei societăți comerciale, ar duce la atingerea intereselor generale ale comunității și a principiilor care stau la baza statului de drept”, a transmis ANI.
Inspectorii de integritate au criticat de la bun început modificarea propusă, într-o altă formă decât cea adoptată de comisia juridică a Senatului. Acum, când formularea aleasă este, în continuare, problematică, ANI atrage, din nou, atenția inițiatorilor, precizând că un demnitar nu poate fi și în conducerea societăților comerciale, indiferent dacă au sau nu profit.
„În forma actuală a art. 82 din Legea nr. 161/2003, legiuitorul a stabilit foarte clar care sunt incompatibilitățile aplicabile calității de parlamentar, neavând nicio relevanță dacă acesta a exercitat, în fapt, calitatea care îi aduce starea de incompatibilitate raportat la calitatea de parlamentar, a desfășurat sau nu vreo activitate în cadrul societății comerciale, sau dacă respectiva societate comercială a realizat sau nu a realizat vreun venit. Mai mult, opinăm că nu se justifică promovarea unui act normativ care are ca efect aducerea în legalitate a unei situații de incompatibilitate, cu atât mai mult cu cât pe rolul instanțelor de judecată există litigii având ca obiect incompatibilitatea prevăzută de art. 82 din Legea nr. 161/2003, litigii în care instanțele de fond au menținut ca temeinice actele emise de Agenția Națională de Integritate, în vederea punerii în aplicare a dispozițiilor legale”, a completat ANI, în punctul de vedere transmis.
Forma actuală a legii
„Calitatea de deputat și senator este, de asemenea, incompatibilă cu funcția de președinte, vicepreședinte, director general, director, administrator, membru al consiliului de administrație sau cenzor la societățile comerciale, inclusiv băncile […]” – articolul 82, alineatul 1, legea 161/2003.
Forma aprobată de comisia juridică
„Calitatea de deputat și senator este, de asemenea, incompatibilă cu funcția de președinte vicepreședinte, director general, director, administrator, membru al consiliului de administrație sau cenzor la societățile comerciale care desfășoară sistematic și efectiv activități comerciale organizate ce constau în producerea, administrarea sau înstrăinarea de bunuri, comerț ori prestarea de servicii ca și contribuabili activi în sensul reglementărilor din Codul Fiscal, inclusiv băncile […]” – articolul 82, alineatul 1, legea 161/2003.
Parlamentarii încearcă să-și deschidă o portiță prin care să revină oficial în conducerile firmelor. Potrivit unei inițiative de modificare a legii pentru asigurarea transparenței și prevenirii corupției, un senator sau un deputat scapă de incompatibilitate în condițiile în care conduce o societate comercială în care nu-și desfășoară activitatea în mod „sistematic și efectiv”. Asta doresc mai mulți parlamentari, în frunte cu senatoarea PC Cristiana Anghel, sub pretextul că demersul lor vizează ușurarea „instanțelor de procese birocratice care aduc deservicii statului de drept”. În realitate însă, sintagma „sistematic și efectiv” nu face altceva decât să creeze un cadru legal extrem de vag care îi poate scăpa pe unii deputați și senatori de incompatibilități, dându-le liber la afaceri. Proiectul de lege va fi votat miercuri, în plenul Senatului, și are raport de admitere din partea comisiei juridice. Guvernul nu a emis un punct de vedere concret, lăsând decizia pe mâna parlamentarilor și recomandând senatorilor să aibă în vedere modificări clare, care să nu afecteze raportul pe justiție al Comisiei Europene.
„Este o lege anti-sistem”, a acuzat opoziția. De altfel, nici pesediștii nu sunt foarte convinși de formularea aleasă. Deși în comisia juridică a votat pentru acest proiect, senatorul Ioan Chelaru susține, pentru gândul, că formularea este vagă și există posibilitatea ca unii parlamentari să scape de incompatibilitate tocmai din cauza ambiguității textului legislativ.
Problemele din amendamentul adoptat de comisia juridică
Sintagma „sistematic și efectiv” este una extrem de vagă, atenționează specialiștii contactați de gândul. Și din acest motiv, lasă loc la interpretări atât pentru inspectorii Agenției Naționale de Integritate, cât și pentru instanțele de judecată. Cum nici Codul fiscal, nici Codul de procedură fiscală nu definesc concret activitatea „sistematică și efectivă”, practic orice firmă care are contracte sporadice, deci nu constante, poate fi exceptată din această situație. De exemplu, dacă o firmă al cărei obiect de activitate îl reprezintă vânzările are un singur contract pe an, suficient de profitabil cât să-și facă cifra de afaceri, atunci firma respectivă are o activitate efectivă, dar nu și sistematică.
Altfel spus, prin amendamentul adoptat de comisia juridică, senatorii și deputații sunt liberi să facă parte din conducerea unei societăți comerciale cu o activitate ocazională și, prin urmare, scapă de incompatibilitate.
La nivel oficial, intențiile proiectului de lege, după cum se arată în expunerea de motive, sunt cu totul altele.
„Reglementarea propusă este motivată de necesitatea eliminării multor procese care apar datorită unor neglijențe, ceea ce duce inutil la consum de timp și bani. Sunt foarte multe cazuri când s-au înființat societăți comerciale care nu au funcționat niciodată și chiar s-a uitat de ele. Aceste situații au fost constatate de ANI, care, conform legislației actuale, sunt considerate ca stări de incompatibilitate. Pentru rezolvarea acestor situații, trebuie urmată o cale destul de lungă, plecând de la instanțele judecătorești din teritoriu, până la Înalta Curte de Casaie și Justiție. Considerăm că modificarea propusă elimină multe procese birocratice care aduc deservicii statului de drept”, se arată în expunerea de motive.
Cu alte cuvinte, inițiatorii susțin că s-au gândit la parlamentarii care au uitat să-și închidă firmele inactive, odată cu câștigarea mandatului de deputat sau senator.
Inițatori: Anghel Cristiana-Irina – senator PC; Banias Mircea-Marius – senator PC; Butunoi Ionel-Daniel – senator PSD; Duruț Aurel – senator PSD; Marin Nicolae – senator PSD; Mihai Cristian-Dănuț – senator PC; Mocanu Victor – senator PSD; Păran Dorin – senator PNL; Saghian Gheorghe – senator PSD; Cioată Cezar – deputat PC; Deaconu Mihai – deputat PP-DD; Galan Constantin – deputat Independent; Irimie Vicențiu-Mircea – deputat PC; Moldovan Ioan – deputat PC; Negruț Cornelia – deputat PC; Tănăsescu Claudiu-Andrei – deputat PC.