Reacția lui Oprescu după ce trei inculpați din dosar i-au cerut să-și recunoască vinovăția

Publicat: 08 06. 2016, 12:54

This browser does not support the video element.

„Să fie sănătoși. Nu o să recunosc niciodată acuzațiile astea pentru că nu sunt adevărate. Poziția asta am avut-o de la început, am avut-o în toate instanțele la care m-am prezentat și m-au întrebat și înțeleg să mă lupt așa cum spuneam, pentru adevăr. Întâi să aud și eu mărturiile lor. Foștii apropiați ai mei sunt considerați în rechizitoriu. Nu sunt apropiați și nu am făcut acolo o gașcă care să se țină de prostii”, a spus Sorin Oprescu la ieșirea de la proces.

Declarațiile vin după ce Bogdan Popa, fost șef al Administrației Cimitirelor, Florin Șupeală, fost director adjunct al Centrului al Palatelor Brâncovenești și Romeo Albu, administrator societăți comerciale au cerut miercuri instanței să facă acord de recunoaștere a vinovăției. Procedural, aceasta înseamnă simplificarea judecății, după ce inculpatul recunoaște parțial sau în totalitate faptele. După solicitarea înaintată judecătorilor, instanța decide dacă inculpatul îndeplinește condițiile pentru a fi judecat după procedura simplificată.

În 20 noiembrie 2015, procurorii DNA l-au trimis în judecată pe Sorin Oprescu pentru luare de mită, spălare de bani, abuz în serviciu și constituire a unui grup infracțional organizat.

În aceeași cauză sunt judecați Bogdan Popa, fost șef al Administrației Cimitirelor, Cristian Stanca, fostul șofer al lui Oprescu, Mircea Octavian Constantinescu, fost șef al Direcției Economice din Primăria Capitalei, Ruxandra Mihaela Petroi Avasiloae, fost director al Centrului Cultural al Palatelor Brâncovenești de la Porțile Bucureștiului, Florin Șupeală, fost director adjunct al Centrului, Claudiu Bengalici, administrator al unei societăți comerciale, Ion Niță și Romeo Albu.
Potrivit rechizitoriului procurorilor, Bogdan Popa, în calitate de director al Administrației Cimitirelor și Crematoriilor Umane, a constituit un grup infracțional organizat, la care au aderat ulterior și ceilalți inculpați, care avea ca scop săvârșirea de infracțiuni de corupție, mai precis dare și luare de mită, din sume provenite din bugetul Municipiului București, grup pe care, de la finalul anului 2013, l-ar fi condus Sorin Oprescu.

Anchetatorii susțin că, pe măsură ce alte persoane, sesizând activitatea grupului, au aderat la acesta în vederea obținerii unor foloase materiale, în paralel cu demersurile liderului în vederea extinderii activității pentru mărirea mitei, structura și funcționalitatea grupului au suferit modificări, „culminând la finalul anului 2013 cu instalarea unui nou lider (șeful autorității publice locale executive), crearea unui eșalon de «secunzi» ai săi (o persoană de încredere și fostul lider), dar și a unui palier mai larg al factorilor de decizie necesari din alte instituții”.