Reacția lui Tăriceanu după ce votul care l-a salvat pe Șova a fost contestat: „DNA și CSM nu reprezintă justiția”

După ce DNA a cerut CSM să sesizeze Curtea Constituțională în cazul votului din Senat pe solicitarea procurorilor anticorupție privind reținerea și arestarea preventivă a lui Dan Șova, – Laura Codruța Kovesi spunând că astfel Senatul a intervenit în actul de justiție -, președintele forului superior, Călin Popescu-Tăriceanu, susține că nu poate fi de acord cu critici publice venite dinspre alte autorități ale statului la adresa Senatului. El afirmă că „nimic nu stă în calea” procurorilor de caz de la DNA să finalizeze ancheta și să-l trimită pe acesta în judecată.

„A doua zi după votul din Senat, președintele României a adresat CCR în limitele constituționale o cerere de soluționare a unui presupus conflict juridic de natură constituțională dintre Ministerul Public – Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție și Consiliul Superior al Magistraturii, pe de o parte, și Parlamentul României, pe de altă parte. Acțiunile președintelui României au fost acompaniate simultan de critici aduse Senatului din partea DNA și CSM. În realitate, nu există un conflict de natură constituțională, pentru că Senatul a luat în dezbatere și s-a pronunțat prin vot asupra cererii de ridicare a imunității unui senator, fără depășirea limitelor acestei competențe și exact în baza temeiurilor legale menționate de solicitant (DNA) în cererea sa, respectiv, art. 24 din Legea 96/2006 (statutul senatorilor și deputaților) și art.172 din regulamentul Senatului”, a transmis Tăriceanu, într-o declarație politică difuzată sâmbătă seară.

Președintele Senatului afirmă că, „prin semnificația lor, prin amploarea lor și prin implicarea mai multor autorități ale statului, evenimentele generate de votul din Senat privind cazul Șova au depășit cadrul speței în sine”.

„Astfel, am înregistrat în ultima vreme o confuzie indusă premeditat chiar de către CSM, între Justiție/actul de Justiție, pe de o parte, și Ministerul Public, DNA și procurori, pe de altă parte. Ministerul Public și DNA sunt organe de anchetă și nu Justiție. Justiția este reprezentată de instanțe. Procurorii se află în sala de judecată pe același palier cu avocații. Prin urmare, pocurorii pot fi supuși criticii, așa cum pot fi supuși criticii și avocații. Asimilarea DNA ca organ de anchetă, cu Justiția și impunerea ideii că este afectată independența Justiției dacă procurorii sunt criticați, sunt elemente de destabilizare a autorității judecătorești și a actului de Justiție, în general, fenomen de care trebuie să ne ferim”, susține el.

Cum se ascunde Tăriceanu în spatele unui articol din Regulament, dar pe care nu-l știe

Mai mult, Călin Popescu Tăriceanu scoate în fața un articol din regulament care permite senatorilor să adopte cererile DNA privind reținerea și arestarea preventivă cu majoritate calificată. Ce a greșit președintele Senatului însă este chiar articolul la care face referire. Nu este vorba despre articolul 172, pe care l-a invocat de patru ori în declarația politică, ci de articolul 173, adică cel care prevede faptul că cererile de reținere și arestare preventivă se adoptă cu votul majorității senatorilor.

„Cererea de încuviințare a reținerii și arestării senatorului Șova a fost făcută de DNA exact în baza art. 172 din Regulamentul Senatului, aflat în vigoare.[…] Aceasta înseamnă că, atâta timp cât art. 172 din Regulamentul Senatului sau art. 24 din Legea 96/2006 nu au fost declarate neconstituționale de CCR, aplicarea lor este obligatorie, în primul rând de conducerea Senatului.[…] Un cap de acuzare vehiculat după vot se referă la aplicarea de către Senat în cazul Șova a art. 24 din Legea 96/2006 (statutul senatorilor și deputaților) și art.172 din regulamentul Senatului, din care reiese că cererea procurorilor se adoptă cu jumătate plus unu din totalul senatorilor sau deputaților și nu din numărul celor prezenți. Cererea de încuviințare a reținerii și aretării senatorului Șova, a fost făcută de DNA exact în baza art. 172 din Regulamentul Senatului, aflat în vigoare„, mai spune Tăriceanu.

Tăriceanu, despre lipsa unei hotărâri a Senatului în cazul lui Șova

Călin Popescu Tăriceanu a mai spus că, atunci când o anumită solicitare nu întrunește numărul necesar de voturi pentru a fi adoptată, nu există nicio hotărâre de respingere.

„În cadrul aceleiași campanii pentru uzurparea unor atribuții ale Senatului, au fost voci care au făcut un mare caz, ba chiar am primit amenințări cu o acțiune penală împotriva mea, pentru faptul că, în urma votului în cazul Șova, Senatul nu a emis o Hotărâre. Ceea ce nu se adoptă, nu există și deci nu se publică. Niciodată Parlamentul nu a publicat în MO o hotărâre pentru că nu s-a adoptat un proiect de lege sau o hotărâre. Dacă un proiect lege sau o inițiativă este respinsă definitiv, proiectul nu mai este înaintat la promulgare și desigur nici nu poate fi contestat la CCR”, a menționat președintele Senatului.

Mai mult, Călin Popescu Tăriceanu adaugă faptul că intervențiile DNA și CSM sunt „încercări de a uzurpa din competențele constituționale care depășesc cadrul luptei anti-corupție”.

„Dacă Senatul, pe care-l reprezint, ar accepta impunerea de către alte autorități ale statului a unor soluții, atunci s-ar crea un precedent extrem de nociv pentru democrația parlamentară. Potențial, și mergând pe această logică, am putea asista la extinderea acestei idei la orice vot contrar dorinței unei alte autorități (de ex., respingerea unei ordonanțe sau a unei cereri a Președintelui de reexaminare a unei legi, ar putea fi interpretată ca blocând activitatea Executivului). Parlamentul ar deveni o formă fără fond, golită de atribuții, alte autorități urmând să decidă în locul său”,  a adăugat el.