Reacția vicepremierului Dîncu după cutremurul de 5,3 care a blocat sistemul de alertă: Suntem pregătiți

Dincolo de situația bună în ceea ce privește organizarea în caz de cutremur, Dîncu precizează că pregătirea populației, cea pentru protecția civilă în cazul unui dezastru natural cum este cutremurul, a specialiștilor și a dotărilor este un proces continuu. Mai mult, vicepremierul consideră foarte importantă comunicarea cu populația și construirea echipelor de voluntari.

„România este pregătită în acest moment pentru a face față efectelor unui cutremur. Dincolo de asta, sigur că pregătirea populației, pregătirea pentru protecție civilă în asemenea situații de catastrofă naturală este un proces continuu, un proces care înseamnă o continuă pregătire a populației, o continuă pregătire a specialiștilor și evident, o continuă pregătire a dotării. În plus, ceea ce trebuie făcut continuu este să comunici cu populația, să construiești în continuare echipe, voluntari, or din acest punct de vedere eu cred că România este într-o fază foarte bună. Am comparat cu ceea ce s-a întâmplat în 1977 din perspectiva organizării și aș putea să spun că nici nu se poate face de fapt o comparație, în acest moment avem foarte multe mecanisme de protecție, avem un sistem național de răspuns la situații de urgență și suntem pe o cale bună”, a declarat Vasile Dîncu la RFI.

În ceea ce privește problema voluntarilor, potrivit declarațiilor vicepremierului, România dispune de o brigadă de voluntari care va interveni în caz de cutremur, în conformitate cu niște planuri de mobilizare stricte.

„Ca să luăm numai numărul de voluntari pe care-i avem în acest moment, avem în toată țara 3.150 de servicii de voluntariat, peste 100 de mii de oameni pregătiți pentru asta, care știu în orice moment, conform unor planuri de mobilizare, unde să se prezinte, 848 de autospeciale, 4.140 de motopompe și alte lucruri pregătite. Deci în acest moment, avem o situație destul de bună din punctul acesta de vedere”, a explicat acesta.

Citește pe Gândul: Cele două AXE ROȘII de cutremur din România. În cât timp se dă alerta și care sunt zonele de risc

Declarațiile lui Vasile Dîncu apar după ce site-ul și baza de date a Institutului Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizică a Pământului (INFP) s-au blocat, în urma numărului mare de accesări în doar câteva secunde, după cum a declarat chiar Constantin Ionescu, directorul INFP.

Astfel, informațiile despre cu­tre­murul care a avut loc în noaptea de vineri spre sâmbătă s-au trans­mis mai mult prin inter­mediul rețe­lelor de socializare, în condițiile în care INFP a reușit să transmită doar mesajele auto­mate pe Twitter și Facebook, sistemul fiind blocat de numărul record de accesări ale site-ului la scurt timp după declanșarea seismului.

„Am avut circa 80.000 de accesări în câteva secunde și ne-au blocat atât pa­gina de internet, cât și baza de date – atunci când au accesat anumite elemente de pe site. Astfel, au reușit să se transmită doar câteva mesaje – cel către Twitter, iar restul nu s-au mai trimis. Către autorități am trimis alerta pe fax pentru că există un ordin care reglementează metoda prin care trebuie să transmitem informațiile către instituțiile statului”, a declarat pentru ZF Constantin Ionescu, directorul INFP.

Institutul de Fizică a Pământului a dez­voltat în urmă cu circa 3-4 ani un sistem propriu care notifică automat autoritățile și populația în cazul producerii unui seism. Sistemul postează mesaje pe site-ul INFP și pe rețelele de socializare, Twitter, Facebook, și transmite de asemenea SMS-uri și e-mailuri către autorități.

Noua hartă seismică a Capitalei. Cartierele cele mai afectate din București în cazul unui cutremur major