REFERENDUM 2012. Guvernul le pune cruce românilor plecați în străinătate: cum vrea USL să scoată 2 milioane de cetățeni din cvorumul de prezență

Liderii USL încearcă să reducă numărul persoanelor care au dreptul să fie pe listele electorale permanente, în așa fel încât să atingă cvorumul de prezență necesar validării referendumului pentru demiterea președintelui Traian Băsescu. Strategia USL este să îi scoată de pe listele electorale permanente pe toți românii plecați în străinătate. Numărul acestora, alături de cel al persoanelor decedate care se află pe listele electorale, s-ar ridica, după calculele USL, la aproximativ 2 milioane de persoane.

„Listele electorale permanente și cele speciale sunt lucruri total diferite. Din 2004, de când Evidența Informatizată a trecut la autoritățile locale administrația a rămas în urmă. Sigur că nu sunt 18,2 milioane de cetățeni cu drept de vot. În realitate nu suntem 18,2 milioane, dar administrația noastră nu a ținut pasul cu aceste schimbări. Sunt foarte multe lucruri de făcut, nu doar pentru cei care s-au mutat definitiv în străinătate și nu s-au făcut procedurile de rigoare”, a declarat premierul Victor Ponta la un post de televiziune.

Cele două categorii de „stranieri”

ACTUALITATE Crin Antonescu, după ce a fost desemnat candidatul Coaliției la prezidențiale: „În fața acestei propuneri nu m-am dat la o parte și am acceptat-o”

15:15

POLITICĂ Avocatul propus ca ministru al Justiției și-a prezentat programul de guvernare lângă un fost condamnat în trei dosare penale

15:06

Românii plecați în străinătate se împart în două categorii, din punct de vedere administrativ: cei cu domiciliul sau reședința declarate în străinătate și cei plecați fără forme legale, cu domiciliul rămas în acte în România. Prima categorie însumează aproape 500.000 de români, conform premierului Victor Ponta. Ministrul demisionar al Administrației, liberalul Victor Paul Dobre, a explicat pentru gândul că aceștia, aproape în întregime, nu se mai află pe listele electorale permanente încă dinaintea referendumului din 29 iulie, astfel că nu ar conta în socotelile USL pentru reducerea masei de electori. Curtea Constituțională a decis că această categorie de români plecați din țară nu au ce căuta pe listele electorale permanente, ei votând pe listele suplimentare din țările unde domiciliază.

Cea de-a doua categorie de români aflați în străinătate se află acolo fără forme legale sau nu și-au îndeplinit formalitățile privind reședința, astfel că în acte ei apar cu domiciliul în România. USL urmărește să îi scoată și pe acești români de pe listele electorale permanente, susținând că nu se mai poate spune că ei au domiciliul în România.

Înaintea referendumului, reprezentanții Ministerului de Interne și al Administrației au precizat că pe listele electorale sunt înscrise 18,2 milioane de persoane. Pentru a fi îndeplinit cvorumul de prezență la referendum ar fi trebuit să voteze 9,1 milioane de persoane. La referendumul din 29 iulie s-au prezentat 8,4 milioane de persoane, iar Curtea Constituțională a cerut autorităților să stabilească care este numărul exact de alegători înscriși pe listele electorale permanente, așa cum au fost ele actualizate până pe 29 iulie.

USL vrea doar românii de pe listele electorale permanente

Cu toate acestea, USL dorește să reactualizeze listele electorale permanente printr-un mini-recensământ, iar noile date să fie trimise la CCR. Strategia celor de la USL prevede ca cvorumul de prezență la referendum să fie stabilit doar pe baza persoanelor înscrise în listele electorale permanente, nu și pe cele suplimentare. Cei de la USL invocă articolul 26, alineatul 2 din legea 35/2008.

Legea 35/2008 prevede la articolul 26, alineatul 2 că listele electorale permanente se întocmesc pe localități și cuprind pe toți cetățenii cu drept de vot care domiciliază în localitatea pentru care ele au fost întocmite.

„Nu au ce căuta pe listele electorale permanente cetățenii cu domiciliu în străinătate, nu au ce căuta persoanele decedate. Trebuie să se facă anchete sociale acolo unde sunt 2.000 de persoane la o adresă, nu au ce căuta pe listele electorale cetățenii români ale căror drepturi electorale au fost suspendate după decizii judecătorești. Dacă persoana lucrează de mai mult timp în Italia, Spania, nu poate avea domiciliul în România„, a spus senatorul Dan Șova, ministru pentru Relația cu Parlamentul.

Potrivit celor de la USL, numărul celor de pe listele electorale permanente nu este identic cu numărul tuturor românilor care au drept de vot.

Astfel, pe lista electorală permanentă trebuie să apară „numai persoanele care domiciliază efectiv în localitatea unde se face efectiv lista electorală permanentă”. Calculele celor de la USL indică faptul că prin această periere a listelor permanente vor dispărea peste două milioane de persoane.

„Mihai Răzvan Ungureanu, ca șef al SIE, nu știa că sunt 500.000 de persoane cu pașaport care nu au ce căuta pe listele electorale permanente”, a spus Șova. Potrivit liderilor USL, toți cetățenii cu drept de vot au putut vota la referendum, dar cvorumul de prezență se stabilește doar din cei prezenți pe listele electorale permanente în conformitate cu articolul 17 din legea referendumului.

Ce a spus Curtea Constituțională

În hotărârea nr. 3 din 2 august 2012, privind contestațiile referitoare la respectarea procedurii pentru organizarea și desfășurarea referendumului național din data de 29 iulie 2012, pentru demiterea președintelui României, Traian Băsescu, judecătorii Curții Constituționale au scris:

„În cadrul controlului a priori de constituționalitate a Legii pentru modificarea art. 10 din Legea nr. 3/2000 privind organizarea și desfășurarea referendumului, a constatat că aceasta este constituțională, în măsura în care asigură participarea la referendum a cel puțin jumătate plus unul din numărul persoanelor înscrise în listele electorale permanente”.

USL susține că prin această hotărâre Curtea Constituțională a decis să fie luate în considerare doar persoanele aflate pe listele electorale permanente. Curtea Constituțională a explicat, în motivare, că pe aceste liste electorale permanente nu își au locul românii care și-au declarat un domiciliu în străinătate, fără însă să vorbească despre restul românilor plecați în străinătate, dar care și-au păstrat domiciliul declarat în România.

Tot Curtea Constituțională susține că persoanele cu domiciliul în altă țară nu sunt înscrise în listele electorale permanente, iar ele nu pot influența cvorumul legal de participare la referendum.

Curtea Constituțională a revenit ieri cu o completare prin care definește astfel listele electorale permanente conform legii 370/2004. Potrivit acesteia listele electorale permanente sunt listele cuprinzând cetățenii români cu drept de vot care au împlinit vârsta de 18 ani până în ziua alegerilor inclusiv.

Victor Alistar a declarat că această completare a fost luată de Curtea Constituțională fără să existe cvorum de ședință, deoarece patru din cei nouă judecători se află în concediu.

„Să adaugi un întreg alineat, nu este o practică uzuală. Am cerut noi date de la Curtea Constituțională, mai ales că această completare nu este semnată de președintele Curții Constituționale Augustin Zegrean, ci în numele său”, a declarat premierul Victor Ponta.

Colectivul lui Dușa și Stroe

Noul ministru de Interne, Mircea Dușa, și cel delegat pentru Administrație, Radu Stroe, au primit misiunea de a instrui primarii ce să cuprindă listele electorale permanente.

„Domiciliul declarat al persoanei fizice trebuie însoțit de ancheta socială pe teren făcută de organul de poliție. Dacă s-ar fi făcut vreodată această anchetă nu am fi avut 2.000 de persoane la o singură adresă”, a adăugat Dan Șova.

De asemenea, primarii PDL au fost avertizați că vor avea probleme penale dacă nu vor actualiza listele electorale permanente.