REFERENDUM pentru familie. În România au avut loc, de la Revoluția din 1989, ȘASE referendumuri. Care au fost MIZELE

După Revoluția din decembrie 1989, primul referendum a fost organizat în România pe 8 decembrie 1991. Plebiscitul a avut ca scop adoptarea unei noi Constituții a României. Noua Lege fundamentală a fost aprobată cu un procent de 77,3% dintre votanți. La data intrării în vigoare, Constituția din 21 august 1965 a fost în întregime abrogată.

Următorul referendum a avut loc între 18 și 19 octombrie 2003 și a însemnat aprobarea unei revizuiri a Constituției din 1991. Printre modificările aduse Legii fundamentale, se numără stabilirea mandatului președintelui României la cinci ani față de patru ani cât era până atunci și limitarea imunității parlamentare.

De asemenea, cele mai importante noutăți aduse Legii fundamentale au vizat armonizarea legislației românești cu reglementările Uniunii Europene și cu cele ale Organizației Tratatului Atlanticului de Nord. În acest sens, au fost introduse în Constituție două articole cuprinse la titlul „Integrarea euro-atlantică”.

Prezența la vot a fost de 55,7%. Dintre cetățenii cu drept de vot, 89,70% au votat „Da”, 8,81 au votat „Nu”, iar 1,49% din voturi au fost declarate nule, conform datelor furnizate de Biroul Electoral Central (BEC). Având în vedere că participarea la vot a fost de jumătate plus unu din numărul total de alegători, referendumul a fost validat.

Cel de-al treilea plebiscit din istoria post-decembristă a avut loc la 19 mai 2007. Românii cu drept de vot au fost întrebați dacă sunt de acord sau nu cu demiterea lui Traian Băsescu, președintele suspendat al țării. Demersurile pentru suspendarea șefului statului au fost demarate de PSD, în ianuarie 2007, când social-democrații au reclamat la CCR încălcări ale Constituției de către Traian Băsescu.

Deși judecătorii constituționali s-au pronunțat împotriva suspendării președintelui, Parlamentul a votat, pe 19 aprilie 2007, suspendarea șefului statului. Următoarea zi, suspendarea lui Traian Băsescu a devenit efectivă. La vot s-au prezentat 44,45% din cetățenii cu drept de vot, iar 74,48 % dintre aceștia au votat împotriva demiterii lui Băsescu.

În același an, pe 25 octombrie 2007, a avut loc o altă consultare populară. Inițiat de președintele de la acea vreme, Traian Băsescu, referendumul a vizat schimbarea sistemului de vot din România. Susținător al votului uninominal majoritar în două tururi de scrutin, Băsescu a motivat lansarea referendumului din dorința de a consulta cetățenii cu privire la sistemul de vot propus de acesta, care, în opinia sa, ar fi fost singurul care poate reforma clasa politică.

Astfel, cetățenii au fost chemați să se pronunțe la referendum prin „Da” sau „Nu” la următoarea întrebare: „Sunteți de acord ca, începând cu primele alegeri care vor fi organizate pentru Parlamentul României, toți deputații și senatorii să fie aleși în circumscripții uninominale, pe baza unui scrutin majoritar în două tururi?”.

Prezența la vot în toată țara a fost de 26,51 %. Dintre alegători, 81,36 % au votat „Da”, 16,17 % au votat „Nu”, iar 2,46 % dintre voturi au fost nule, potrivit datelor furnizate de BEC. Ca urmare a faptului că participarea la vot n-a fost suficientă, fiind necesară participare la vot a 50% plus unu din numărul total de alegători, referendumul a fost invalidat.

Cel de-al cincilea referendum național de după Revoluție a fost organizat pe 22 noiembrie 2009, în aceeași zi cu primul tur al alegerilor prezidențiale. Referendumul a vizat trecerea la un Parlament unicameral și reducerea numărului de aleși. Cu alte cuvinte, trecerea de la actualul Parlament bicameral, cu 137 de senatori și 334 deputați, câți erau atunci, la un Legislativ unicameral, cu un număr maxim de 300 deputați.

Cele două întrebări la referendum au fost: 1.”Sunteți de acord cu trecerea la un Parlament unicameral în România?” și 2. „Sunteți de acord cu reducerea numărului de parlamentari la maximum 300 de persoane?”.

Potrivit datelor finale ale BEC, 72,32% dintre români s-au exprimat în favoarea trecerii la un Parlament unicameral și 22,22% dintre cetățeni împotrivă. Totodată, 88,84% dintre români au răspuns cu „Da” pentru reducerea numărului de parlamentari la maximum 300 și 11,16% cu „Nu”. Prezența la urne a fost de 50,95% din numărul total al alegătorilor, 18.293.277. Deși a fost validat, acest referendum nu a fost implementat nici până în prezent.

Cel mai recent referendum din România a fost organizat pe 29 iulie 2012 și a avut ca scop demiterea președintelui Traian Băsescu. A fost pentru a doua oară când Băsescu a fost suspendat din funcție de către Parlament, în perioada USL, precedenta suspendare și plebiscit au avut loc având loc în 2007. După suspendare, până la consultarea populară, șeful Senatului din acea perioadă, Crin Antonescu, a devenit, conform Constituției, președinte interimar al României.

Românii au fost chemați să răspundă la întrebarea „Sunteți de acord cu demiterea Președintelui României, domnul Traian Băsescu?”.

Un procent de 87,52% dintre români s-au pronunțat pentru demitere, în timp ce 11,15% împotriva demiterii. Având în vedere că nu a fost întrunit cvorumul de prezență, de 50%+1, la referendum prezentându-se doar 46,24% dintre cetățenii înscriși în listele electorale, plebiscitul a fost invalidat de către CCR, pe 21 august 2012.

Românii sunt așteptați, 6 și 7 octombrie 2018, între orele 7.00 – 21.00 la referendumul de modificare a Constituției României pentru redefinirea familiei. Pentru a fi valabil referendum, la urne trebuie să se prezinte cel puțin 5.685.517 persoane cu drept de vot.

Potrivit Legii 3/2000, ca referendumul național pentru revizuirea Constituției, în sensul redefinirii familiei, să fie valabil, este necesară o prezență la urne a cel puțin 30% dintre persoanele înscrise pe listele electorale permanente, iar rezultatul referendumului este validat dacă opțiunile valabil exprimate reprezintă cel puțin 25% din cei înscriși pe listele electorale permanente. Ulterior, dacă judecătorii Curții Constituționale constată că inițiativa legislativă de revizuire nu depășește limitele revizuirii, proiectul legii constituționale se publică în Monitorul Oficial, împreună cu decizia CCR, conform actului normativ menționat.

Autoritatea Electorală Permanentă a anunțat, vineri, că 18.950.674 de cetățeni cu drept de vot figurează în Registrul electoral, cu 1.047 mai puțini față de ultima informare dată pe 2 octombrie. Dintre numărul total, 672.178 de cetățeni români au domiciliul în străinătate. AEP a adăugat că numărul total al secțiilor de votare organizate în România este de 18.662.

Ministerul Afacerilor Externe a organizat, la referendumul național pentru revizuirea Constituției de sâmbătă și duminică, 378 de secții de votare în afara țării. Cele mai multe secții de votare vor fi organizate în Italia (58), Spania (48), Republica Moldova (35), Statele Unite ale Americii (32), Marea Britanie (19), Franța (15) și Germania (14).

Inițiativa cetățenească a Coaliției pentru familie, semnată de peste 3 milioane de români, vizează înlocuirea sintagmei „între soți”, după cum scrie, în prezent, la art. 48, alin. (1) al Constituției, cu căsătoria liber consimțită „între un bărbat și o femeie”.

Întrebarea care va fi adresată românilor la referendumul pentru redefinirea familiei va fi: „Sunteți de acord cu legea de revizuire a Constituției României în forma adoptată de Parlament?”.

Referendumul va costa 163,712 milioane de lei, potrivit unui anunț al Guvernului.