Regionalizarea începe cu ANAF. Cum reorganizează Guvernul Fiscul pentru a fi pe placul FMI: 30% din șefi pleacă din funcții
Garda Financiară și Autoritatea Națională a Vămilor vor fuziona cu ANAF, în interiorul căreia se înființează o Direcție Generală Antifraudă care să combată evaziunea fiscală, prin inspectorii antifraudă. Totodată, comanda inspectorilor fiscali din teritoriu se mută de la nivel județean în 8 direcții regionale, ceea ce ar duce la „reducerea cu până la 30% a funcțiilor de conducere” din ANAF, arată Ministerul Finanțelor într-un document justificativ care s-a aflat astăzi pe masa Guvernului pentru prima lectură.
Noua megastructură fiscală va funcționa în subordinea lui Gelu – Ștefan Diaconu, un apropiat al vicepremierului Daniel Chițoiu, căruia i-a fost și secretar de stat la Ministerul Economiei. Potrivit ordonanței șefului ANAF, cu rang de secretar de stat, numit în funcție de premier, i se vor subordona trei vicepreședinți cu rang de subsecretar de stat.
„Astăzi aprobăm și reorganizarea ANAF-ului ca toate semnele astea bune de investiții să se simtă și în încasările bugetare.”, a arătat premierul Victor Ponta la începutul ședinței, adăugând că „măsurile de restructurare readicală a ANAF” vor fi luate „pe baza consultanței Băncii Mondiale”. În final, Guvernul a parcurs textul ordonanței doar în prima lectură, urmând ca decisia să fie luată cel mai probabil săptămâna viitoare.
Ce va face noul inspector antifraudă
Noua ANAF ar urma să rezulte în urma unei ordonanțe de urgență. În proiectul avansat Guvernului de Ministerul de Finanțe se arată că, în urma fuziunii Autorității Naționale a Vămilor și a Gărzii Financiare cu ANAF, va rezulta o instituție nouă în care personalul va fi fie redisrecționat spre domenii deficitare – antifraudă, inspecție fiscală, IT, juridic -, fie va fi eliberat din funcție dacă „nu corespunde din punct de vedere profesional și al integrității”.
Noua structură antifraudă care va funcționa în interiorul ANAF va reuni atribuții atât de la Fisc, cât și de la ANV și de la Garda Financiară. Prin „crearea unui mecanism unic de control care să înlăture paralelismele, așa cum apare Direcția Antifraudă în nota de fundamentare a OUG, se va urmări dacă legile din domeniul fiscal sunt respectate, pentru a preveni și combate diverse ilegalități, dar se va și participa la „acțiuni de depistare și combatere a activităților care generează evaziune și fraudă fiscală”. Direcția generală antifraudă va avea 8 servicii regionale în directă coordonare de la centru.
Înființarea acesteia a fost justificată anterior de Pontaa cu argumentul că „e nevoie de o structură care să nu mai stea toată ziua să controleze pe buticul din colț și firma care își plătește impozitele, ci să meargă țintit acolo unde avem probleme de evaziune fiscală: accize, combustibil, legume-fructe și alte produse”.
În interiorul noului ANAF, Direcția Generală a Vămilor va fi autonomă, iar Direcția Generală de Administrare a Marilor Contribuabili, care colectează în prezent 50% din veniturile ANAF, va funcționa la același nivel cu direcțiile regionale și va avea personalitate juridică.
Punctele slabe ale ANAF. Câți directori mici și mari are Fiscul
Noul Fisc, incluzând ANV și GF, va opera cu 8 direcții regionale, spre deosebire de 42 de direcții județene, ca în prezent. Astfel, Direcțiile locale și județene se păstrează, dar fiindu-le retrase atribuțiile de suport și calitatea de ordonator terțiar de credite , planificarea, coordonarea și controlul pentru a fi transferate spre regiune. În acest fel, „numărul funcțiilor de conducere se va reduce considerabil”, arată Ministerul Finanțelor în nota de fundamentare a OUG.
În prezent, numărul angajaților în funcțiile suport de la nivelul întregului aparat al DGFP-urilor este de 4.372, în ANV de 772, iar la GF, de 150. În același timp, numărul de personal este insuficient în inspecție, IT și la departamentele juridice. Jumătate din angajații ANAF se află în birourile județene și 43% în cele operaționale.
Printre punctele slabe ale ANAF, așa cum susține Ministerul Finanțelor, se numără, în acest moment modul de organizare și distribuția ineficientă a personalului. În prezent, Fiscul are câte o direcție în fiecare județ condusă de director executiv, cu alte 215 administrații ale finanțelor publice (municipale, de secrtor, locale, comunale) asociate fiecăreia din cele 42 de instituții intermediare. Toare structurile includ funcții de directori executivi adjuncți, șefi de administrații, șefi de administrații adjuncți
Personalul din teritoriu nu este proporțional cu numărul de contribuabili administrați sau cu veniturile realizate. Din această cauză, Municipiul București și o serie de județe cu un potențial economic ridicat și un mare număr de contribuabili au structuri de administrare fiscală relativ reduse, în timp ce în județe mai mici și cu mai puțini contribuabili personalul este supradimensionat.