Președintele Klaus Iohannis a declarat, joi, că ministrul Justiției a mers cu pachetul de Legi ale justiției în Parlament, fără a avea drept de a legifera, face ce demonstrează că se poate și mai netransparent decât până acum.
În cadrul unei declarații de presă de vineri, Toader a explicat ce s-a întâmplat cu proiectul Legilor justiției.
„Ministrul Justiției nu are inițiativă legislativă. Nu decide care e calea de urmat, respectiv prin Guvern sau dacă un număr de parlamentari își însușesc proiectul că inițiativă proprie, ceea ce s-a și întâmplat. (…) Potrivit legii, ministerele pot demara procedurile de elaborarare a unui proiect de lege, ceea ce s-a petrecut la Ministerul Justiției cu toată procedura. În momentul în care ministerul finalizează proiectul de lege are două căi de urmat. Una este de a prezenta proiectul de lege în Guvern și acesta îl poate aproba, îl poate aproba cu modificări și chiar poate să-l respingă. În a doua ipoteză, merge în Parlament”, a explicat demnitarul.
Toader a adăugat că există o decizie recentă a Curții Constituționale, conform căreia nimeni nu poate refuza să se prezinte în fața unei comisii parlamentare.
„Decizia nici n-ar fi fost necesară pentru că e o obligație legală și principiul colaborării loiale dintre autorități. În baza acestui pincipiu, am dat curs invitației comisiei special institutită pentru Legile justiției. Am porezentat 50 de minute principalele elemente din Legile justiției și întrevederea din Comisie putea să se oprească acolo. Comisia a mers pe varianta a doua și a solicitat să le las draftul de proiect de lege, l-am lăsat în format fizic cele trei proiecte de lege și solicitarea de aviz de la Comisia de la Veneția. În aceeași zi, Comisia a postat acest format pe pagina de internet, l-au însușit ca pe inițiativă legală proprie a dânșilor, cu unele modificări, și procedura de legiferare a urmat acest curs”, a mai spus ministrul Justiției.
Referitor la modificările aduse Legilor justiției, președintele Klaus Iohannis a declarat, joi, că ministrul Justiției a reușit să demonstreze „că se poate și mai netransprarent și mai neclar, și mai incert decât până acuma. Niciodată n-am avut, până acum, o astfel de procedură viciată de legiferare. Un pachet de legi asumat de ministru, cerut avize, toate ngative, nu se lasă ministrul, se duce fără să aibă drept de inițiativă în Parlament, își dă fizic proiectele din mână. Parlamantari din coaliție iau aceste proiecte și le prezintă că și cum le-ar fi creat acasă și acum avem inițiativa parlamentară. Așa nu se legiferează”.
Iohannis a recunoscut, însă, că pachetul de legi în Justiție conține și măsuri bune.
„Dacă ne uităm la conținut, cu siguranță unele prevederi din aceste modificări ale legilor sunt bune, oportune și necesare, mă gândesc aici la puneri de acord cu decizii ale CCR, puneri de acord cu directive europene. (…) Însă de la a corecta legislația, ceea ce în esență ar fi fost un lucru bun, până la a o ciopârți, ceea ce se întâmplă acum, este cale lungă și nu ar trebui să o parcurgem”, a spus președintele.
Șeful statului a declarat că în opinia sa nu e nevoie de prag la abuzul în serviciu.
„Aud tot felul de teorii în spațiul public și nu pot să nu spun că mă tem de ciopârțitul legislatiei în vigoare. Mă gândesc la mult-vehiculatul prag. Nu cred că trebuie să existe prag valoric pentru a defini abuzul în serviciu. E nevoie de o discucție aprofundată cu bună-credință, ori chiar această bună-credință e greu de văzut în toată dezbaterea”, a conchis șeful statului.