RETROSPECTIVĂ. Drumul către demiterea Guvernului Dăncilă, presărat cu eforturi din partea PNL. Momentele cheie pentru reușita moțiunii

Încă de anul trecut liberalii au inițiat, alături de USR și PMP, moțiune de cenzură pentru a da jos Guvernul Dăncilă, însă demersul nu avea să reușească, în contextul în care PSD-ALDE aveau majoritate în ambele Camere ale Parlamentului.

Ca la orice astfel de acțiune, în condițiile în care sunt 465 de parlamentari în această legislatură, pentru a fi adoptată moțiunea de cenzură sunt necesare 233 de voturi. Ulterior, eșecului moțiunii, liderul PNL Ludovic Orban s-a arătat surprins de hotărârea UDMR de a a avea aleși prezenți în sală, la vot.

Moțiunea din luna iunie a anului trecut s-a numit „Demiterea Guvernului Dragnea-Dăncilă, o urgență națională!”, iar Opoziția a reușit să obțină doar 136 de voturi.

Începutul lui decembrie 2018 aduce o nouă moțiune de cenzură depusă în Parlament de către partidele de Opoziție și un element de noutate. Moțiunea intitulată „Ajunge! Guvernul Dragnea – Dăncilă, rușinea României!” reușește să strângă mai multe semnături decât voturi. Deși semnaseră 163 de parlamentari pentru demers, voturi în favoarea demiterii Cabinetului Dăncilă au fost doar 161.

Un eveniment care urma să aibă mai târziu impact pe scena politică a fost condamnarea lui Liviu Dragnea, pe 27 mai, la închisoare de 3 ani și 6 luni cu executare, în dosarul angajărilor fictive de la Direcția de Protecție a Copilului Teleorman, printr- decizie definitivă a ÎCCJ.

Moțiunea de cenzură numită „Guvernul Dăncilă trebuie demis! Fără OUG-uri, fără parole de acces și fără cozi la vot!” a fost depusă pe 12 iunie a.c. în Parlament.

Chiar dacă Dăncilă a preluat interimar șefia PSD, Opoziția era optimistă în legătură cu o reușită în dărâmarea Executivului, în contextul câștigării alegerilor europarlamentare din 26 mai de către PNL.

Totuși, calculele pe care și le-a făcut Ludovic Orban nu s-au potrivit cu voturile obținute, fiind 202 de parlamentari care s-au exprimat în favoarea moțiunii de cenzură și șapte abțineri.

Președintele liberalilor avea să spună, după cel de-al treilea eșec al moțiunii, că parlamentarii cu care a negociat și care i-au garantat sprjinul „nu au mai avut curajul să iasă din bănci”. Orban a adăugat că încercările demiterii Guvernului nu se vor opri, anunțând o nouă moțiune în sesiunea parlamentară din toamnă.

Ieșirea ALDE de la guvernare, sporește șansele Opoziției

Pe 26 august, Călin Popescu Tăriceanu anunță ieșirea din cursa pentru prezidențiale și retragerea ALDE de la guvernare. Partidul mai decide să facă alianță electorală cu Pro România pentru susținerea lui Mircea Diaconu, candidat independent la alegeri.

Luna septembrie aduce instabilitate în rândul ALDE, iar PSD profită de ocazie să negocieze „la bucată” cu unii parlamentari din partidul lui Călin Popescu Tăriceanu, în vederea menținerii unei majorități în Legislativ.

Așa ajunge Teodor Meleșcanu să fie propus de PSD pentru șefia Senatului și votat în funcție în plenul din 10 septembrie. Acestuia îi fusese retras sprijinul politic de către ALDE pentru funcția de ministru de Externe.

Formațiunea lui Călin Popescu Tăriceanu o propune pe Ramona Mănescu în locul lui Meleșcanu la MAE, însă după ieșirea ALDE de la guvernare ea alege să plece din partid și să rămână în funcția de ministru. Totodată, PSD oferă portofolii în Guvern unor membri ai ALDE.

După vacantarea ministerelor deținute de ALDE, Grațiela Gavrilescu este nominalizată la Ministerul Mediului, funcție pe care o avea și în perioada coaliției de guvernare, Ion Cupă este propus la Energie, iar Alexandru Băișanu ca ministru pentru Relația cu Parlamentul.

Klaus Iohannis respinge remanierea propusă de Viorica Dăncilă și îi transmite fostului premier că trebuie să se prezinte în fața Parlamentului și să ceară votul pentru validarea noului Cabinet. În schimb, Dăncilă refuză să facă acest pas.

Între timp ALDE decide excluderea din partid a tuturor celor care au acceptat să fie sprijiniți în funcții de PSD.

A patra moțiune de cenzură, adoptată inclusiv cu ajutorul unor social-democrați

Pe 1 octombrie, Opoziția depune o nouă moțiune de cenzură numită „Ca să reconstruim România, Guvernul Dăncilă trebuie demis de urgență!”. Ludovic Orbna mandatează liderii de grupuri să negocieze cu ceilalți parlamentari și transmite că PSD și ALDE dau semne clare de vulnerabilitate.

Calculele matematice anunțate de președintele PNL erau de peste 233 de voturi din cele necesare trecerii moțiunii de cenzură, chiar dacă cifrele oscilau de la 240 la 234 de voturi. Mai mult, liderul liberalilor spunea că printre semnatari se află și social-democrați.

În cele din urmă, în plenul reunit din 10 octombrie, moțiunea de cenzură este adoptată cu 238 de voturi „pentru”, cu cinci peste cele necesare reușitei demersului. Trei voturi au venit chiar de la parlamentari ai PSD și anume Sorin Marius Bota, Mihăiță Găină și Gabriel Petrea.

Noul Guvern este învestit în plenul reunit al Camerei Deputaților și Senatului din 4 noiembrie, iar în seara aceleiași zile Executivul condus de premierul Ludovic Orban depune jurământul la Cotroceni.

De atunci și până în prezent, PSD pierde alegerile din 23 noiembrie, cu prezidențiabilul Viorica Dăncilă, iar Guvernul Orban își asumă răspunderea pe mai multe măsuri, printre care modificarea unor prevederi din Legile Justiției, schimbare unor măsuri „nocive” susțin liberalii din OUG 114, abrogarea OUG 51 privind transportul și Legea bugetului de stat pentru 2020.

Asumarea responsabilității de către Guvern are ca efect depunerea unor obiecții de neconstituționalitate la CCR de către PSD, acum trecut în Opoziție, precum și sesizarea unui conflict între Executiv și Parlament din cauza Legii bugetului care nu a fost dezbătută de Parlament.

Cu toate acestea, până în momentul de față, social-democrații nu au inițiat o moțiune de cenzură pentru demiterea Cabinetului Orban.