REVIZUIREA CONSTITUȚIEI. Comisia Antonescu instituie „președintele-spectator”. Cu ce atribuții a rămas șeful statului

După ce au decis reducerea mandatului prezidențial la patru ani, parlamentarii au decis să taie la sânge și atribuțiile șefului statului în noua Constituție, conferindu-i practic un rol decorativ. Astfel, potrivit noilor reglementări decise de comisia Antonescu de revizuire, șeful statului este obligat să accepte premierul propus de partidul/alianța care obșine cele mai multe mandate de parlamentar, nu are dreptul să refuze nominalizările de miniștri în caz de remaniere și nu mai are dreptul de a cere urmărirea penală a miniștrilor și nici să-i suspende din funcție, atribut care revine acum exclusiv parlamentului.

Totodată, un referendum pe care președintele vrea să-l convoace nu poate fi organizat decât dacă parlamentul este de acord.

De asemenea, președintele poate participa la reuniunile UE doar dacă la acestea au ca teme relațiile externe ale UE, politica de securitate comună și modificări ale tratatelor constitutive ale UE.

Mai mult, parlamentarii au decis definirea în concret a reprezentanților puterilor în stat, excluzându-l din puterea executivă pe președinte.

MAURICE SENDAK GOOGLE DOODLE

Cum va fi desemnat premierul

Rolul președintelui în desemnarea premierului va fi redus la a accepta propunerea venită din partea partidului sau alianței care are cel mai mare număr de mandate. Prevederea inclusă în proiectul noii Constituții a fost propusă de fostul ministru al Justiției, Tudor Chiuariu, senator PNL. Mai mult, s-a completat și cu procedura de urmat în cazul în care, la prima încercare, învestitura este un eșec. Astfel, în atare condiții președintele va fi obligat să desemneze premier pe un reprezentant al partidului/alianței care s-a situat pe locul al doilea în clasamentul obținerii mandatelor. Dacă și această încercare eșuează, șeful statului va desemna un al treilea premier din partea coaliției care are majoritatea absolută în parlament, adică jumătate plus unu din mandate. Dacă nici așa un guvern nu e învestit, președintele poate dizolva parlamentul.

Procedura vine însă în contradicție cu prevederile referitoare la dizolvarea parlamentului care arată că se pot declanșa alegeri anticipate dacă un guvern nu este învestit, în termen de 30 de zile de la prima solicitare și cel puțin după o respingere a unei solicitări de învestitură. Astfel, varianta a treia prevăzută în cazul desemnării premierului poate fi practic imposibilă.

MAURICE SENDAK GOOGLE DOODLE

Parlamentarii au tăiat din constituție și prerogativele președintelui în caz de remaniere. Astfel, șeful statului nu va mai putea respinge o propunere de ministru în caz de remaniere, actuala formă ieșită din comisia de revizuire prevăzând că președintele numește candidatul după audierea acestuia de către parlament.

Mai mult, aleșii au vrut să reglementeze în noua Constituție o posibilă situație pe modelul guvernului Johannis, când președintele refuză numirea unui premier al unei majorități apărute în cursul mandatului. Astfel, dacă parlamentul votează cu două treimi o hotărâre privind dizolvarea sa, președintele poate să îl dizolve.

Referendumul, la mâna parlamentului

Parlamentarii și-au asumat și rolul de cenzor al președintelui în ceea ce privește referendumul. Astfel dacă șeful statului dorește să inițieze un referendum poate să o facă doar dacă parlamentul este de acord. Asta în condițiile în care Curtea Constituțională a decis în 2006 că legislativul nu poate interveni în acest proces, singura atribuție a sa fiind un punct de vedere asupra referendumului.

Urmărirea penală a miniștrilor, la mâna parlamentului

Parlamentarii l-au scos pe președinte și din ecuația cererilor de urmărire penală a miniștrilor. Dacă până acum, șeful statului putea cere începerea cercetării în cazul miniștrilor care nu sunt parlamentari sau a foștilor miniștri care nu sunt parlamentari, acum atribuția revine exclusiv Parlamentului. Tot parlamentul va fi cel care va dispune suspendarea din funcție a miniștrilor în cazul cărora s-a început urmărirea penală.

Atribuțiile de reprezentare, tăiate drastic

Comisia de revizuire a redus și atribuțiile de repreyentare ale președintelui. Astfel, șeful statului va putea reprezenta România la reuniunile UE având ca teme relațiile externe ale UE, politica de securitate comună și modificări ale tratatelor constitutive ale Uniunii. În cazul celorlalte reuniuni, competența revine premierului.

Cum au fost definite puterile în stat

Parlamentarii au ținut să definească în concret puterile în stat, excluzându-l pe președinte din puterea executivă. Astfel potrivit unui amendament al lui Tudor Chiuariu „puterea legislativă este reprezentată de Parlament, puterea executivă este reprezentată de Guvern și de celelalte organe de specialitate ale administrației publice centrale, iar puterea judecatorească este reprezentată de Înalta Curte de Casație și Justiție și de celelalte instanțe judecătorești”.

Pe acest raționament, administrația publică locală, dar și viitoarele structuri ale regiunilor au fost excluse dintre instituțiile care exercită una dintre puterile în stat.

Gândul a transmis LIVE TEXT dezbaterile din Parlament

MAURICE SENDAK GOOGLE DOODLE

UPDATE:17:50 Ședința comisiei s-a încheiat

UPDATE 17:49 Parlamentarii au decis să definească în noua Constituție care sunt reprezentanții puterilor în stat, făcând precizarea că puterea executivă este reprezentată de guvern, nu și de președinte

UPDATE 16:43 Parlamentarii au decis ca guvernul să-și poată angaja răspunderea o singură dată pe sesiune parlamentară.

UPDATE 16:11 Parlamentarii au adoptat un amendament al UDMR prin care îi ia președintelui României atribuția de a cere începerea urmăririi penale a unui ministru, precum și suspendarea din funcție a acestora. În varianta adoptată, nua prevedere este:” Art.109.- (2) Parlamentul, în ședință comună a celor două Camere, are dreptul exclusiv de a cere urmărirea penală a primului-ministru și a membrilor Guvernului, pentru faptele săvârșite în exercițiul funcției lor. În cazul aprobării cererii de urmărire penală a membrilor Guvernului, primul-ministru va înainta Președinților celor două Camere ale Parlamentului, o cerere motivată de suspendare din funcție a acestora. Suspendarea din funcție, se va decide în ședința comună a celor două Camere. Trimiterea în judecată a unui membru al Guvernului atrage suspendarea lui de drept din funcție. Competența de judecată aparține Înaltei Curți de Casație și Justiție”

UPDATE 15:40 Senatorul PNL Tudor Chiuariu a propus un amendament potrivit căruia președintele să fie obligat să desemneze premier pe reprezentantul partidului sau alianței care a obținut cel mai mare număr de mandate la alegeri. Dacă nu se reușește învestirea unui guvern după această procedură, în varianta lui Chiuariu, premierul trebuie desemnat din partea partidului clasat pe al doilea loc ca număr de mandate. Dacă acest lucru nu e posibil, desemnarea premierului se face din partea unei coaliții care are majoritatea absolută în parlament. Dacă nu se învestește nici așa un guvern, parlamentul poate fi dizolvat. Amendamentul a fost adoptat.

UPDATE 15:19 Parlamentarii au amânat dezbaterea articolului potrivit căruia parlamentul se dizolvă dacă referendumul de demitere după suspendarea președintelui este infirmat de popor.

UPDATE 15:18 Ședința a comisiei de revizuire a fost reluată.

UPDATE 13:32 Parlamentarii au suspendat lucrările comisiei până la ora 15.00

UPDATE 13:24 Propunerea PDL privind avizul conform al Curții Constituționale în cazul suspendării președintelui a fost respins de parlament.

UPDATE 13:20 În noua formulare a Constituției sunt prevăzute procedurile pentru numirile șefilor SIE, SRI și Statului Major.

Art.92 1.– Președintele propune Parlamentului candidații pentru funcția de director al Serviciului Român de Informații și director al Serviciului de Informații Externe.

Art.92 2.– Președintele numește șeful Statului Major General, la propunerea ministrului Apărării, cu avizul primului-ministru.

Art.92 3.- În maxim 6 luni de la depunerea jurământului, președintele înaintează Parlamentului Strategia Națională de Securitate.

Art.92 4.– Președintele prezintă anual Parlamentului, reunit în ședință comună, un mesaj privind starea securității naționale.

UPDATE 13:17 Comisia de revizuire a stabilit condițiile în care președintele poate participa la reuniunile UE. „Președintele României reprezintă statul român la reuniunile UE având ca teme relațiile externe ale UE, politica de securitate comună și modificări ale tratatelor constitutive ale UE”

UPDATE 12:52 Parlamentarii au decis că inițierea unui referendum se aprobă de parlament, cenzurând astfel președintele care poate convoca referendumul. De asemenea, s-a decis ca referendumul să fie valabil dacă la el participă 30 la sută dintre alegători.

Astfel noile prevederi constituționale referitoare la referendum sunt:

„Art.90.- (1) Președintele României sau de cel puțin 250.000 de cetățeni cu drept de vot pot cere poporului să-și exprime voința, prin referendum, cu privire la probleme de interes național, cu excepția celor referitoare la revizuirea Constituției. Inițierea referendumului se aprobă de Parlament, prin hotărâre, cu votul majorității membrilor săi.

2) Cetățenii care inițiază organizarea referendumului trebuie să provină din cel puțin jumătate din județele țării, iar în fiecare din aceste județe sau în municipiul București trebuie să fie înregistrate cel puțin 20.000 de semnături în sprijinul acestei inițiative.

(3) Referendumul este valabil dacă la acesta participă cel puțin 30% din numărul persoanelor înscrise în listele electorale”

UPDATE 12:40 Potrivit unui amendament votat în comisie senatorii și deputații pot decide, cu votul a două treimi, dizolvarea parlamentului. Potrivit Art.89, alin. 1, indice 1 „Președintele dizolvă Parlamentul dacă o hotărâre în acest sens este adoptată cu votul a două treimi dintre membrii fiecărei Camere”.

UPDATE 12:35 Parlamentarii au adoptat amendamentul potrivit căruia „După consultarea președinților celor două Camere și a președinților partidelor sau formațiunilor parlamentare, Președintele României dizolvă Parlamentul, dacă acesta nu a acordat votul de încredere pentru învestitura Guvernului, în termen de 30 de zile de la prima solicitare și numai după respingerea cel puțin a unei solicitări de învestitură”

UPDATE 12:23 Amendamentul potrivit căruia „Președintele României nu poate refuza propunerile primului-ministru înaintate în condițiile alin.(2) și (3).”, în caz de remaniere, a fost adoptat.

UPDATE 12:12 În privința desemnării premierului nu s-a luat o decizie, parlamentarii aplecându-se asupra prevederii privind remanierea unui membru al guvernului.

Potrivit amendamentului adoptat, Art.85, alin (2) prevede „În caz de remaniere guvernamentală sau de vacanță a postului, Președintele revocă și numește, la propunerea primului-ministru, după audierea candidatului în comisiile de specialitate ale Parlamentului, pe unii membri ai Guvernului”

UPDATE 12.07 Parlamentarii discută despre modul de desemnare a premierului de către președinte, PNL propunând ca acesta să fie nonimalizat obligatoriu din partea partidului sau formațiunii care are cele mai multe mandate. „E nevoie de o clarificare” a spus Tudor Chiuariu. Senatorul PPDD Vochițoiu a cerut ca formularea actuală din Constituție să rămână în aceeași formă. „Înseamnă că nu ne-am vindecat de traumele provocate de actualul președinte. Să poată desemna premierul la propunerea majorității”, a spus Vochițoiu.

UPDATE 11:59 Parlamentarii au decis reducerea mandatului președintelui la 4 ani.

UPDATE 11:55 Parlamentarii au votat amendamentul potrivit cărui președintele este definit ca șef al statului. În noua formă articolul 80, alin. 1 este: „Președintele României este șeful statului, reprezintă statul român și este garantul independenței naționale, al unității și al integrității teritoriale a țării”

UPDATE 11:47 Crin Antonescu a cerut PDL să propună supleantul; „Nu se poate pune problema deciziilor care s-au luat. Deândată ce un supleant desemnat de PD se prezintă, domnul Andronache se retrage. Nu putem să blocăm comisia în așteptarea unui plen. Aduceți supleantul”. Cererea lui Tișe a fost respinsă la vot.

UPDATE 11:49 Senatorul PDL Alin Tișe a insistat în cererea sa de reluare a votului pe articolele votate și de Andronache. „Există și decizii luate la limită”, a spus democrat-liberalul.

UPDATE 11:47 Senatorul PSD Ioan Chelaru i-a spus lui Tișe că nu urmărește decât „paralizarea lucrărilor comisiei” cu cererea de revocare a lui Andronache, pe motiv că doar plenul poate aproba înlocuirea unui membru al comisiei.

UPDATE 11:30 Ședința comisiei de revizuire a început.Senatorul PDL Alin Tișe a cerut reluarea votului pe anuminte articole pe care fostul său coleg de partid, acum liberal, Gabriel Andronache, le-a votat. „Considerăm votul viciat”, a spus Tișe. „Până când plenul va revoca numirea mea, îmi voi continua activitatea”, a parat Andronache.

UPDATE 10:40 Premierul Victor Ponta a mai declarat că și membrii PSD din Comisia de revizuire a Constituției vor vota împotriva treseismului politic, el precizând că asupra acestei chestiuni există o înțelegere în cadrul USL.

Parlamentarii se pregătesc pentru o nouă ședință în care vor face modificări la actualul text al Constituției, lucrările Comisiei de luni urmând să fie transmise live text de gândul. În cele patru zile de lucru de până acum, senatorii și deputații din Comisia pentru revizuirea legii fundamentale au stabilit ca Parlamentul să rămână bicameral, respingând amendamentul democrat-liberalilor care ar fi pus în aplicare rezultatul referendumului din 2009. Cu toate acestea, membrii comisiei au limitat numărul deputaților la 300, plus grupul minorităților naționale.

„Asta categoric vor vota și cei de la PSD. Problema este că dacă avem vot pe liste nu mai poți să ai procedura aceea în care în colegiu se face referendum. Atunci se pierde mandatul pentru schimbarea partidului. Probabil că nu o să acoperim ceea ce s-a întâmplat de altfel și în acești ani cu primarii care nu și-au dat demisia din partid, dar de fapt erau în opoziție față de propriul partid. Probabil că rămâne acea singură portiță, dar oricum e un pas important pentru sancționarea traseismului și cred că vom vota. E un punct asupra căruia ne-am înțeles”, a spus Ponta.

UPDATE 10:20 Premierul Victor Ponta a declarat, luni, înainte de ședința USL, că principiul potrivit căruia creanțele împotriva statului au aceleași regim juridic ca și contribuțiile fiscale este corect și poate rămâne în Constituție, el arătând că este necesar să se facă și o prioritizare a resurselor existente.

Deși în a doua zi de lucru au introdus cuvântul „regiune” în noua Constituție, atribuțiile celor două Camere au rămas neschimbate, în ciuda amendamentelor depuse de minorități, care ar fi transformat Senatul în Camera Regiunilor.

În aceeași zi de lucru parlamentarii au luat o decizie în premieră în ultimii 23 de ani din istoria României, aceea de a introduce pe tricolorul românesc și stema țării, aceasta urmând să fie stabilită prin lege organică. Tot pe acest subiect, după o discuție în contradictoriu, parlamentarii au modificat și alineatul 7 al articolului 30, interzicând astfel profanarea drapelului național, lăsând deoparte imnul românesc. „Și dacă îți cântă 60.000 de oameni imnul pe stadion, e profanare?”, s-au întrebat aleșii înainte de a respinge amendamentul referitor la imn.

Cum s-a ajuns ca familia să fie definită explicit în Constituție

Un alt articol din Constituție care a stârnit nemulțumiri nu doar în rândul deputaților și senatorilor este și art.4, alin. 2, prin care s-a interzis și discriminarea pe bază de orientare sexuală. După ce această propunere a fost adoptată, multe voci nemulțumite au subliniat posibilitatea ca acest articol să fie interpretat ca un prim pas către legalizarea căsătoriilor între persoane de același sex, fapt care a determinat și Biserica Ortodoxă Română să reacționeze. Ca urmare, în următoare zi de lucru, deși declarau că nu este necesar ca în Constituție să fie trecut acest lucru, parlamentarii au definit familia ca fiind formată dintr-o femeie și un bărbat.

„Familia se întemeiază pe căsătoria liber consimțită între un bărbat și o femeie, pe egalitatea acestora și pe dreptul și îndatorirea părinților de a asigura creșterea, educația și instruirea copiilor”, se arată în noul articol 48, alin.1.

Cu toate acestea, Crin Antonescu a declarat că se va reveni asupra acestui articol, premierul Victor Ponta declarându-se împotriva acestei precizări în textul constituțional, luând în considerare prevederea din Codul Civil.

Persoanele „vătămate” de o autoritate vor putea fi despăgubite

O altă modificare foarte importantă este și cea a articolului 52, alineatul 3, care vizează dreptul unei persoane vătămate de o autoritate publică. Prin amendamentul adoptat, parlamentarii au decis ca magistrații să fie obligați să despăgubească persoanele vătămate în cazul în care au dat sentințe greșite, cu „rea-credință sau gravă neglijență”.

„Statul răspunde patrimonial pentru prejudiciile cauzate prin erorile judiciare. Răspunderea este stabilită în condițiile legii, inclusiv în ceea privește răspunderea magistraților care și-au exercitat funcția cu rea-credință sau gravă neglijență. Statul exercită dreptul de regres în condițiile legii”, este textul adoptat de Comisie.

Nici pe plan economic parlamentarii nu s-au ferit de modificări. În cea de-a treia zi de lucru a comisiei pentru revizuirea Constituției, aleșii au aprobat un amendament al senatorului PNL Tudor Chiuariu, prin care datoriile statului vor avea același regim juridic ca și contribuțiile fiscale.

Referitor la acest articol, surse din USL au declarat anterior pentru gândul că bugetul nu poate suporta o asemenea măsură și că nici premierul nu este de acord.

„Premierul Ponta a spus ca bugetul nu poate suporta si plata dobânzilor și a penalităților, motivând că deja sunt plăți restante de făcut pentru magistrați, drepturi de proprietate, fonduri europene”, ne-au declarat surse din USL.

Presa, obligată să fie transparentă

În domeniul informării publice, membrii Comisiei pentru revizuirea Constituției au hotărât că „mijloacele de informare în masă sunt obligate să declare public sursa finanțării și structura acționariatului”.

Mai mult, senatorii și deputații au considerat important de precizat în Constituție și faptul că România este membră UE și NATO.