Revizuirea Constituției. Mandatul membrilor CSM, scurtat la 4 ani

Parlamentarii au scurtat mandatul membrilor Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) de la șase la patru ani, însă au mărit numărul membrilor de la 19 la 21, diferența constând în suplimentarea reprezentanților societății civile cu doi membri.

Tot la articolul 134, referitor la CSM, parlamentarii din Comisia pentru revizuirea Constituției au decis ca Secția de judecători din cadrul CSM să fie gestionată exclusiv de judecători, iar Secția de procurori să se pronunțe exclusiv pe cariera profesională a procurorilor.

„Secțiile  Consiliului Superior al Magistraturii propun Președintelui României numirea în funcție a judecătorilor respectiv a procurorilor, cu excepția celor stagiari, în condițiile legii. Secția de judecători a Consiliului Superior al Magistraturii gestionează în mod exclusiv cariera profesională a judecătorilor, iar Secția de procurori a Consiliului Superior al Magistraturii gestionează în mod exclusiv cariera profesională a procurorilor. Hotărârile secțiilor se atacă direct la Înalta Curte de Casație și Justiție”, se arată în articolul 134, alineatul 1.

ACTUALITATE Cum petreceau românii Revelionul în comunism. Era singura noapte din an când nu se întrerupea electricitatea

16:59

ACTUALITATE Reacția lui George Simion, după decizia Curții de Apel de a respinge contestația lui Călin Georgescu: „Voi cere mai departe repetarea alegerilor”

16:44

Mai mult, parlamentarii din Comisie au refăcut și capitolul referitor la imunitatea parlamentară.  La propunerea UDMR, membrii comisiei au eliminat din articolul 72, alineatul 2, din actuala Constituție, prevederea potrivit căreia urmărirea și trimiterea în judecată penală se poate face doar de către Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, instanța de judecată fiind stabilită în funcție de fapta penală săvârșită.

Tot în cadrul celei de-a noua ședință de lucru a Comisiei pentru revizuirea Constituției, parlamentarii au redus numărul de semnături necesare pentru ca cetățenii, din cel puțin jumătate din județele țării, să inițieze un referendum pe probleme naționale, de la 20.000 la 10.000.

Pentru a treia oară de-a lungul dezbaterilor din cele nouă zile de lucru, parlamentarii au lucrat pe articolul 4, alineatul 2, referitor la discriminare. Dacă la început au introdus în proiectul de revizuire prevederea referitoare la interzicerea discriminării pe bază de orientare sexuală, prevedere respinsă ulterior, în ședința de luni au adoptat un alt amendament pe aceeași temă, dar cu altă formă.

„România este patria comună și indivizibilă a tuturor cetățenilor săi. Orice discriminare bazată pe sex, culoare, origine etnică sau socială, trăsătură genetică, limbă, credință sau religie, opinii politice sau de altă natură, apartenența la o minoritate națională, avere, naștere, dizabilități, vârstă sau orice altă situație este interzisă”, se arată în noua formă a articolului 4, alineatul 2.

Gândul a prezentat LIVE TEXT lucrările Comisiei pentru revizuirea Constituției.

UPDATE 16.17 Ședința Comisiei s-a încheiat.

UPDATE 16.15 La propunerea Forumului Constituțional, a fost introdus un nou articol, referitor la Moneda națională și banca centrală.

(1) Banca centrală are dreptul să emită însemne monetare pe teritoriul României.
(2) Banca Națională a României este banca centrală a statului român, instituție publică independentă, ale cărei prerogative, administrare și funcționare se reglementează prin lege, în conformitate cu normele de drept internațional care decurg din tratatele la care România este parte.
(3) Banca Națională a României este condusă de un Consiliu de Administrație ai cărui membri sunt numiți de Parlament pentru un mandat de 5 ani, care poate fi reînnoit.
(4) În conformitate cu tratatele constitutive și actele legislative ale Uniunii Europene, prin lege organică se pot reglementa:
a). transferul de prerogative ale Băncii Naționale a României la Banca Centrală Europeană
b) recunoașterea circulației și înlocuirea monedei naționale cu moneda euro.

UPDATE 16.10 Amendament adoptat: Articolul 134, alineatul 1) „Secțiile  Consiliului Superior al Magistraturii propun Președintelui României numirea în funcție a judecătorilor respectiv a procurorilor, cu excepția celor stagiari, în condițiile legii. Secția de judecători a Consiliului Superior al Magistraturii gestionează în mod exclusiv cariera profesională a judecătorilor, iar Secția de procurori a Consiliului Superior al Magistraturii gestionează în mod exclusiv cariera profesională a procurorilor. Hotărârile secțiilor se atacă direct la Înalta Curte de Casație și Justiție”.

UPDATE 15.55 Numărul membrilor CSM a fost mărit de la 19 la 21, diferența de doi judecători constând în alți doi reprezentanți ai societății civile.

Art.133.- (2) Consiliul Superior al Magistraturii este alcătuit din 21 membri, din care:

b) 4 reprezentanți ai societății civile, specialiști în domeniul dreptului, care se bucură de înaltă reputație profesională și morală, aleși de Senat; aceștia participă numai la lucrările în plen;

Art.133.- (3) Președintele Consiliului Superior al Magistraturii este ales pentru un mandat de un an, ce nu poate fi reînnoit, dintre judecătorii prevăzuți la alineatul (2) litera a).

UPDATE 15.50 Durata mandatului membrilor CSM a fost scurtat de la 6 la 4 ani.

UPDATE 15.43 La propunerea UDMR, parlamentarii au eliminat din actuala Constituției un text care prevede că urmărirea și trimiterea în judecată penală se poate face doar de către Parchet. Astfel, în actuala formă, articolul 72, alineatul 2, Constituția prevede că parlamentarii pot fi percheziționați, reținuți sau arestați doar după încuviințarea Camerei din care face parte. Art.72.- (2) Deputații și senatorii nu pot fi percheziționați, reținuți sau arestați fără încuviințarea Camerei din care fac parte, după ascultarea lor.

Text eliminat: „Urmărirea și trimiterea în judecată penală se pot face numai de către Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție. Competența de judecată aparține Înaltei Curți de Casație și Justiție”

UPDATE 15.40 Amendament adoptat:  Art. 126 (2) Organizarea și funcționarea Înaltei Curți de Casație și Justiție se stabilesc prin lege proprie.

UPDATE 15.15  Numărul de semnături necesare, în cazul cetățenilor, pentru inițierea unui referendum, a fost redus de la 20.000 la 10.000.

Art. 90, alin.(2) Cetățenii care inițiază organizarea referendumului trebuie să provină din cel puțin jumătate din județele țării, iar în fiecare din aceste județe sau în municipiul București trebuie să fie înregistrate cel puțin 10.000 de semnături în sprijinul acestei inițiative.

UPDATE 15.10 Amendament adoptat: Art.76.- (21) Intervențiile legislative asupra legilor organice nu se pot realiza prin acte normative de nivel inferior. 

UPDATE 15.07 Membrii Comisiei au revenit și asupra articolului referitor la obligația fiecărui cetățean de a se prezentaîn fața unei comisii de specialitate a Parlamentului, dacă este chemat. Astfel, noua formulare este următoarea:

Art.64.- (41) Orice persoană de drept public, orice persoană juridică privată și orice persoană fizică are obligația de a se prezenta, direct sau prin reprezentant legal, după caz, în fața unei comisii parlamentare, în urma invitației scrise primite din partea acesteia, cu respectarea principiului separației puterilor în stat. Activitatea comisiei parlamentare nu se poate substitui organelor judiciare.

UPDATE 15.00 Parlamentarii au revenit, pentru a treia oară, la articolul referitor la discriminare, senatorul PNL propunând ca articolul în vigoare să fie completat cu sintagma „sau orice altă situație”.

Art.4.- (2) România este patria comună și indivizibilă a tuturor cetățenilor săi. Orice discriminare bazată pe sex, culoare, origine etnică sau socială, trăsătură genetică, limbă, credință sau religie, opinii politice sau de altă natură, apartenența la o minoritate națională, avere, naștere, dizabilități, vârstă sau orice altă situație este interzisă.