Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) a publicat, pe site, detalii din procesul deschis de fostul procuror-șef DNA, instanța europeană adresând patru întrebări părților.
Cele patru întrebări adresate de CEDO sunt:
1. Este articolul 6§1 din Convenția (Europeană a Drepturilor Omului) aplicabil în acest caz (vezi Baka v. Hungary (GC), no. 20261/12, 23 June 2016)?
2. Dacă da, a avut reclamanta acces la o instanță pentru stabilirea drepturilor și obligațiilor sale civile în legătură cu demiterea din funcția de procuror-șef al Direcției Naționale Anticorupție, în conformitate cu articolul 6 § 1 din Convenție?
3. Având în vedere afirmațiile reclamantei, potrivit cărora demiterea sa ar fi rezultatul părerilor sale exprimate public în calitate profesională, a existat o imixtiune în dreptul său la libertate de exprimare, potrivit articolului 10 § 1 din Convenție. Dacă da, acestă imixtiune era prevăzută de lege și necesară în conformitate cu termenii articolului 10 § 2?
4. Reclamanta a avut la dispoziție o cale de atac concretă în plan național, așa cum prevede articolul 13 din Convenție?
În decembrie 2018, Laura Codruța Kovesi a atacat la CEDO decizia prin care a fost revocată de la conducerea DNA. Ea susține că i-au fost încălcate mai multe drepturi prevăzute în Convenția Europeană a Drepturilor Omului. Motivele invocate în acțiune vizează faptul că, prin decizia sa, Curtea Constituțională a hotărât revocarea lui Kovesi din funcție, deși aceasta nu a avut calitatea de parte în conflictul soluționat de instanța constituțională, nu a fost citată în fața Curții Constituționale și nu a avut posibilitatea de a avea cel puțin calitatea de „intervenientă” pentru a exprima un punct de vedere în apărare.
Kovesi a precizat că nu dorește repunerea în funcție, nici despăgubiri materiale, ci doar recunoașterea abuzului din cazul său.
Ministrul Justiției, Tudorel Toader a declarat că o decizie a Curții Constituționale nu poate fi supusă controlului CEDO, deoarece este definitivă.
Procurorul general, Augustin Lazăr, a respins cererea Laurei Codruța Kovesi de recuzare a șefului Secției de Investigare a Infrațiunilor din Justiție, Gheorghe Stan, au precizat pentru Mediafax, surse judiciare. Cererea de recuzare a lui Gheorghe Stan a fost respinsă deoarece, în articolul 67 alin. 2 teza a II-a din Codul de procedură penală, legiuitorul a prevăzut expres că este inadmisibilă recuzarea procurorului chemat să decidă asupra recuzării.
De altfel, ministrul Justiției, Tudorel Toader, anunțase că solicitarea de recuzare a șefului de Secție de anchetare a magistraților, formulată de Laura Codruța Kovesi în dosarul ei, este fără obiect, deoarece Gheorghe Stan nu instrumentează cauza fostei șefe DNA.