REZULTATE ALEGERI PREZIDENȚIALE 2014. Românii au votat pentru a alege „PREȘEDINTELE INTERNETULUI” în ZIUA VOTULUI ONLINE
Înainte de alegeri Gândul v-a propus un experiment unic în România ultimilor 25 de ani: ziua votului online. Urnele virtuale au fost deschise pentru 24 de ore în care utilizatorii de internet au putut să spună DA unuia dintre cei 14 candidați înscriși în cursa pentru Cotroceni, ca un antrenament pentru votul real la alegerile prezidențiale de duminică.
URMĂREȘTE AICI O DEZBATERE EVENIMENT GÂNDUL LIVE
După 24 de ore de vot, urnele virtuale s-au închis, liberalul Klaus Iohannis fiind candidatul care a strâns cele mai multe voturi ale participanților la ziua votului online, fiind ales de utilizatori „președintele Internetului”. Pe locul al doilea s-a clasat Monica Macovei, candidat independent la alegerile prezidențiale 2014. Au votat 30.564 de persoane.
CLASAMENTUL COMPLET
Klaus Iohannis – 49,58%
Monica Macovei -35,60%
Victor Ponta -3,29%
Elena Udrea – 3,01%
Corneliu Vadim Tudor – 1,97%
Aș vota, dar n-am cu cine – 1,84%
Călin Popescu Tăriceanu – 1,80%
William Brînză – 077%
Dan Diaconescu – 0,63%
Teodor Meleșcanu -0,43%
Kelemen Hunor – 0,39%
Gheorghe Funar – 0,26%,
Mirel Mircea Amariței – 0,20%
Zsolt Szilagyi – 0,16%
Constantin Rotaru – 0,09%
Experimentul pe care vi l-am propus a reprezentat un antrenament pentru votul real, dar și o imagine a felului în care românii cu acces la Internet votează, și nu un rezultat final al votului care alege președintele României. Gândul susține că pentru o legitimitate cât mai mare a alegerilor, numărul românilor care merg la vot trebuie să fie cât mai mare.
Exercițiul la care v-am provocat să participați cu doar trei zile înainte de alegerile prezidențiale 2014 a fost justificat și de o realitate statistică. În România există 9.642.427 de utilizatori de internet, peste două treimi, respectiv 6.613.000, în mediul urban unde, la ultimele runde de alegeri prezența a fost inferioară celei din mediul rural, unde rata de penetrare a internetului este de puțin peste 30%, respectiv 3.029.427 utilizatori.
Potrivit datelor Autorității Electorale Permanente, care pentru prima dată la alegerile europarlamentare a furnizat public defalcat numărul total al alegătorilor din urban și rural, la scrutinul pentru Parlamentul European la urne s-au prezentat mai puțin de o treime dintre votanții din mediul urban, respectiv 3.020.485 din 10.528.007. În rural, rata de participare a fost superioară, la vot venind 2.866.449 persoane din cele 7.772.369 cu drept de vot, reprezentând un procent de 36,88%.Statistic, uitându-ne doar la cifre, la alegerile europarlamentare numărul alegătorilor din mediul urban care s-au prezentat la vot nu atinge nici măcar jumătate din numărul utilizatorilor de internet din orașe.
Raportul urban-rural este valabil și în cazul rundelor electorale anterioare. La alegerile parlamentare din 2012, 40,49% dintre alegătorii de la orașe au mers la vot, în vreme ce la țară rata de participare a fost de 43,4%. La prezidențialele din 2009, în mediul urban, la primul tur, au ieșit la vot 51,5% dintre electori, iar în rural 56,3%. În turul II, raportul a fost 54,72% – 60,11%.
Crește numărul de alegători, scade prezența la vot
De la nivelul record de 86,19%, înregistrat la primul scrutin de după 1989, când un număr 14.826.616 de alegători s-au prezentat la urne, la o prezență de doar 54.37%, asigurată de 9.946.748 alegători, la primul tur al alegerilor prezidențiale din 2009.
CLICK pentru a mări
1990. La scrutinul pentru alegerea Președintelui din 20 mai 1990, desfășurat simultan cu alegerile parlamentare, din numărul total de 17.200.722 alegători, s-au prezentat la vot 14.826.616 (86,19%).
1992. Următoarele alegeri prezidențiale s-au desfășurat, în 1992, în două tururi de scrutin, primul în data de 27 septembrie, în paralel cu alegerile parlamentare, și al doilea în data de 11 octombrie. În primul tur, din cei 16.380.663 alegători, și-au exprimat opțiunea prin vot 12.496.430 cetățeni, fiind înregistrată o prezență de 76.29%. La turul de scrutin care a decis Președintele, au votat 12.153.810 cetățeni, prezența scăzând la 73.23%.
1996. În alegerile prezidențiale din anul 1996, prezența la vot în primul tur, organizat în 3 noiembrie, simultan cu cele parlamentare, din 17.218.654 de alegători înregistrați au votat 13.088.388, respectiv 76,01%. La al doilea tur de scrutin, din 17 noiembrie, prezența la vot a scăzut ușor, la 75.90%, la une prezentându-se 13.078.883 cetățeni cu drept de vot.
2000. Următoarele alegeri prezidențiale au fost organizate în anul 2000, în două tururi de scrutin, la 26 noiembrie, simultan cu alegerile parlamentare, respectiv 10 decembrie. În primul tur, din 17.699.727 de alegători înregistrați în liste au votat 11.559.458 (65,31%), iar în al doilea tur – 10184715 (57.50%).
2004. La scrutinul din 2004 pentru alegerea Președintelui, organizat, de asemenea, în două tururi – dintre care primul s-a desfășurat, 28 noiembrie, în paralel cu alegerile parlamentare, iar altul în data de 12 decembrie – un număr de 18.449.676 alegători au fost înscriși în liste. Din aceștia, 10.794.653 au votat la prima rundă a alegerilor (58.51%) și 10.112.262 în cea de-a doua (55.21%).
2009. Alegerile din anul 2009 au fost primele care s-au organizat independent de scrutinul pentru alegerea membrilor Parlamentului. De această dată, însă, primul tur de scrutin, din 28 noiembrie, s-a desfășurat simultan cu cu referendumul național privind parlamentul unicameral și reducerea numărului de parlamentari la maximum 300. În primul tur, din cei 18.293.277 alegători înscriși în listele electorale, s-au prezentat la vot 9.946.748 (54.37%), iar în turul II, care a avut loc în data de 6 decembrie, – 10.620.116 (58.02%). La primul tur de scrutin, și-au exprimat opțiunea prin vot 51,50% din alegătorii înscriși în listele electorale îm mediul urban și 56,30% în mediul urban, potrivit estrimărilor făcute de INS în ziua alegerilor, pe baza unui eșantion reprezentativ format din 6.011 secții de votare, cu marjă de eroare de +/- 3%.
Demersul Gândul face parte din campania VOTEȘTI din cadrul proiectului VREAU PREȘEDINTE, iar Gândul susține că pentru o legitimitate reală, numărul românilor care merg la vot duminică, la a alegerile prezidențiale 2014 trebuie să fie cât mai mare.