60% dintre cetăţenii europeni declară că sunt interesaţi de alegerile din iunie 2024 (+3 puncte procentuale faţă de toamna anului 2023 şi +11 puncte procentuale în comparaţie cu februarie/martie 2019). 71% spun că este probabil să voteze (7-10 pe o scară de la 1-10), reprezentând +3 puncte procentuale în comparaţie cu toamna anului 2023 şi +10 puncte procentuale în comparaţie cu februarie/martie 2019.
Rezultatele sondajului sugerează că cetăţenii UE sunt foarte conştienţi de importanţa alegerilor în contextul geopolitic actual, opt din zece respondenţi (81%) fiind de acord că votul este şi mai important acum.
În ceea ce priveşte respondenţii din România, 60% dintre aceştia afirmă că sunt interesaţi de alegerile din iunie 2024 (la fel ca în toamna anului 2023 şi cu 11 puncte procentuale mai mult faţă de februarie/martie 2019). 74% dintre cetăţenii români spun că este probabil să voteze la următoarele alegeri europene (55% dintre români spuneau că este probabil să voteze înainte de alegerile din 2019) iar 68% cred că votul este mai important în actualul context geopolitic.
La finalul acestei legislaturi, 81% dintre cetăţenii UE (80% dintre cetăţenii din România) au o imagine pozitivă sau neutră faţă de Parlamentului European, în timp ce doar 18% au o imagine negativă (19% dintre respondeţii români). În plus, majoritatea cetăţenilor din UE (56%) ar dori ca PE să joace un rol mai important, în timp ce numai 28% ar dori să vadă contrariul, iar 10% ar păstra rolul Parlamentului European aşa cum este în prezent.
Cetăţenii europeni ar dori ca lupta împotriva sărăciei şi excluziunii sociale (33%), precum şi sprijinirea sănătăţii publice (32%) să fie principalele chestiuni discutate în timpul campaniei electorale. Sprijinul pentru economie şi crearea de noi locuri de muncă, precum şi apărarea şi securitatea UE se află pe locul al treilea în rândul cetăţenilor europeni (la 31%).
Temele indicate de cetăţenii români pentru această campanie electorală sunt, în ordine: sprijinul pentru economie şi crearea de noi locuri de muncă (42%), sănătatea publică (37%) şi lupta împotriva sărăciei şi a excluziunii sociale (33%).
Importanţa pe care cetăţenii o acordă apărării şi securităţii UE a crescut pe parcursul legislaturii parlamentare, în special având în vedere războiul de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei. În prezent, apărarea şi securitatea UE se menţionează ca prioritate a campaniei electorale în nouă ţări, cu cele mai mari rezultate în Danemarca (56%), Finlanda (55%) şi Lituania (53%).
De asemenea, privind spre viitor, cetăţenii UE indică apărarea şi securitatea (37%) ca priorităţi principale în consolidarea poziţiei UE la nivel mondial, urmate de aspectele energetice şi securitatea alimentară/agricultura (ambele cu 30 %).
Pentru cetăţenii români, UE ar trebui să se concentreze pe apărare şi securitate (33%), pe securitatea alimentară/agricultură (31%) şi pe competitivitate, economie şi industrie (29%) pentru a îşi întări poziţia în plan global.
În timp ce patru din zece cetăţeni europeni spun că rolul UE a devenit mai important în ultimii ani, 35% cred că a rămas acelaşi, iar 22% spun că s-a diminuat. La nivel naţional, majoritatea cetăţenilor din 15 ţări consideră că rolul UE în lume a devenit mai important de-a lungul anilor, proporţiile ajungând la 67 % în Suedia, 63% în Portugalia şi 60% în Danemarca. Între timp, cetăţenii sloveni şi cehi sunt cei mai susceptibili să spună că rolul UE a devenit mai puţin important (32% şi, respectiv, 30%).
În cazul României, 35% dintre respondenţi cred că rolul UE în lume a devenit mai important în ultimii ani, 35% cred că a rămas la fel, în timp ce 27% spun că rolul UE s-a diminuat.
Aproape trei sferturi dintre cetăţeni europeni (73%, + 3 puncte procentuale în comparaţie cu toamna anului 2023) afirmă că acţiunile UE au un impact asupra vieţii lor de zi cu zi, incluzând o cincime (20%) pentru care au un impact „foarte mare”. 65% dintre cetăţenii din România au răspuns că acţiunile UE au un impact asupra vieţii lor. În plus, marea majoritate a europenilor afirmă că ţara lor beneficiază de apartenenţa la UE (71%). 65% dintre cetăţenii din România afirmă că ţara a beneficiat de apartenenţa la UE.
Sondajul Eurobarometru al Parlamentului European din primăvara anului 2024 a fost realizat de agenţia de cercetare Verian (anterior Kantar) între 7 februarie şi 3 martie 2024 în toate cele 27 de state membre ale UE. Sondajul a fost realizat faţă în faţă, cu interviuri video (CAVI) utilizate suplimentar în Cehia, Danemarca, Finlanda şi Malta. În total, au fost efectuate 26,411 de interviuri. Rezultatele UE au fost ponderate în funcţie de dimensiunea populaţiei din fiecare ţară.
Graficele pot fi găsite aici.