Conform declarației de avere depuse de președintele Klaus Iohannis la începutul acestui an, acesta și soția sa obțin venituri anuale din chirii de 228.132 de lei, această sumă figurând în toate declarațiile de avere pe care Iohannis le-a depus la Primăria Sibiu în perioada 2010 – 2014.
Jurnaliștii de la Rise Project susțin că, în perioada 2004-2007, Klaus Iohannis ar fi declarat venituri din chirii mai mici, iar acest lucru ar rezulta din câteva contracte de chirie semnate între Iohannis și firme care și-au deschis puncte de lucru în imobile deținute de acesta, obținute de la Registrul Comerțului, unde au fost depuse de respectivele firme, pentru a face dovada că funcționează legal în imobilele închiriate de la actualul președinte.
Conform sursei citate, în perioada 2004-2007, interval acoperit de documentele obținute de Rise Project, diferența dintre sumele din contracte și cele menționate de Iohannis în declarațiile de avere este, în total, de 115.000 de euro. Astfel, din contracte ar reieși că în această perioadă Iohannis ar fi încasat din chirii suma de 150.000 de euro, în timp ce în declarațiile de avere acesta consemnează venituri totale din chirii de 35.000 de euro.
Primul dintre contractele de chirie a fost încheiat în noiembrie 2001, cu banca Raiffeisen, iar potrivit acestuia, soții Iohannis și Ioan Baștea, proprietari în cote egale ai unui spațiu comercial situat în centrul Sibiului (strada Nicolae Bălcescu nr. 29), au luat în chirie, pentru cinci ani, o agenție a băncii Raiffeisen, contra unui preț de 20.000 de dolari pe an. În 29 decembrie 2006, contractul a fost reînnoit, printr-un act adițional, fiind prelungit cu zece ani, iar atunci Raiffeisen s-a angajat să plătească anticipat chiria pentru primii trei ani ai noii perioade contractuale: 180.000 de euro.
Jumătate din bani, 90.000 de euro – 302.000 de lei, ar fi trebuit să le revină lui Klaus Iohannis și soției sale, însă această sumă nu s-a regăsit în declarația de avere pe care primarul Sibiului a depus-o în 2008, fiind consemnată o sumă mult mai mică – 16.278 de lei. De altfel, aceeași sumă, de 16.278 de lei, s-a regăsit și în declarațiile de avere din anii 2005 și 2006, când, potrivit contractului cu Raiffeisen, primarul Sibiului ar fi trebuit să primească o chirie de 10.000 de dolari pe an (28.800 de lei, în 2005 și 29.800 de lei, în 2006).
Contactată de Rise Project, Raiffeisen Bank a spus că face întotdeauna plata chiriei în acord cu datele financiare menționate în contract: „Agenția din Sibiu își desfășoară activitatea în spațiul din Strada Nicolae Bălcescu nr. 29 din anul 2002 (n.red. – contractul a fost încheiat în noiembrie 2001, dar a intrat în vigoare de la 1 februarie 2002), pe baza unui contract de închiriere care a fost actualizat periodic atât sub aspectul rediscutării prețului, cât și în privința altor clauze. Nu putem comenta informațiile privind chiria datorată de bancă proprietarului imobilului, fiind parte dintr-un contract comercial, în care confidențialitatea trebuie păstrată. În toate situațiile însă, banca face plățile în suma și cu frecvența prevăzute în contractele în vigoare în acel moment. (…) Apreciem că prețul chiriei pentru acest spațiu a evoluat în linie cu piața”.
Jurnaliștii de la Rise Project mai susțin că diferențe între veniturile menționate în declarația de avere a lui Iohannis și cifrele consemnate în contractele de chirie apar și în cazul cedării folosinței unui alt imobil, respectiv un apartament cu șase camere, pe care șeful statului îl deține împreună cu soția sa, pe strada Someșului din Sibiu.
Astfel, în 25 iunie 2003, Klaus și Carmen Iohannis au închiriat acest apartament firmei Netex Production, cu sediul în Timișoara, iar din contractul de închiriere ar reieși că actualul președinte și soția sa au încasat de la Netex Production următoarele sume de bani: 38.880 de lei (9.600 de euro, în 2004), 38.533 de lei (10.650 de euro, în 2005) și 42.600 de lei (12.100 de euro, în 2006), însă în declarația de avere Iohannis a menționat, în acești ani, o singură sumă – 19.424 de lei.
Jurnaliștii de la Rise Project mai susțin că declarațiile de avere ale lui Klaus Iohannis, atât cele din perioada 2005-2008, cât și cele ulterioare, conțin și alte neconcordanțe sau date care, prin extrapolarea unor informații cunoscute, pot fi puse sub semnul întrebării.