„Decizia Curții era previzibilă după decizia 45, când Curtea a spus foarte clar că președintele României nu are atribuții referitoare la procurori. Președintele trebuia să ia act de acest lucru și să aibă o altă atitudine atunci când ministrul Justiției i-a trimis o cerere de revocare. Președintele nu are niciun fel de instrument legal pentru a verifica dacă un procuror sau altul este adecvat pentru o funcție de conducere”, consideră președintele Comisiei juridice din Senat, Robert Cazanciuc, fost ministru al Justiției.
El a adăugat că procedura de revocare a Laurei Codruța Kovesi nu este finalizată.
„Președintele României nu a emis un decret prin care să constate că nu e de acord cu propunerea ministrului Justiției. Nu a emis un act administrativ.”
Întrebat ce se poate întâmpla dacă șeful statului refuză să semneze decretul de revocare a șefului DNA, Cazanciuc a spus: „Înseamnă că România nu e stat de drept”.
„Nu cred că se pune problema ca președintele să nu respecte o decizie a CCR, pentru că atunci nu poți să pretinzi supușilor tăi constituționali să facă altfel. Președintele nu are de ales, dar poate nu se ajunge acolo, poate intervine un gest de onoare și președintele României nu este pus în această situație”, a punctat Cazanciuc.
Curtea Constituțională a României (CCR) a stabilit, cu majoritate de voturi, existența unui conflict juridic de natură constituțională între ministrul Justiției și Președintele României, generat de refuzul șefului statului de a da curs propunerii de revocare din funcție a procurorului-șef al Direcției Naționale Anticorupție, Laura Codruța Kövesi.
„Președintele României urmează să emită decretul de revocare din funcție a procurorului-șef al Direcției Naționale Anticorupție, doamna Laura Codruța Kövesi. Decizia este definitivă și general obligatorie și se comunică, potrivit art.36 din Legea nr.47/1992, Președintelui României, prim-ministrului Guvernului României și Ministrului Justiției și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I”, se arată în comunicatul CCR.