România cere echitate pe PIAȚA energetică europeană / Sebastian Burduja: Ne-am săturat să fim „pe roșu” pe harta prețurilor la energie

Publicat: 16 10. 2024, 11:04
Actualizat: 16 10. 2024, 11:13
România s-a săturat să fie „pe roșu” pe harta prețurilor la energie, fiind incorect și inacceptabil ca, într-o singură Europă, cu o piață unică, prețurile la energie din Europa de Est să fie, de câteva luni, mult mai mari decât cele din Europa de Vest, a transmis Sebastian Burduja, ministrul român al Energiei, colegilor săi din celelalte state membre, la reuniunea din Luxembourg a miniștrilor de resort din UE.
În contextul în care, potrivit oficialului român, preţurile la energie în Europa de Est sunt, de câteva luni, mult mai mari decât cele din Europa de Vest, alte soluţii avansate de acesta se referă la accelerarea investiţiilor în interconexiuni noi şi la măsuri excepţionale pe termen scurt pentru protejarea cetăţenilor europeni şi a economiilor statelor membre.
„La reuniunea din Luxembourg a miniștrilor energiei din UE, am ales să spun adevărul: prețurile la energie în Europa de Est sunt, de câteva luni, mult mai mari decât cele din Europa de Vest. Este incorect și inacceptabil, dacă vorbim de o singură Europă, cu o piață unică. Ne-am săturat să fim “pe roșu” pe harta prețurilor la energie. Poziția comună a României, Greciei și Bulgariei s-a bucurat de un larg sprijin.
Am explicat deschis ce se întâmplă. Lipsesc interconexiunile în centrul Europei, iar Ucraina are nevoie de tot mai multă energie de import, deși în anii trecuți era net exportator. Chiar dacă până în aprilie facturile românilor sunt plafonate, iar aceste presiuni nu se resimt, e o chestiune de principiu și de competitivitate pe termen lung.
În aceste condiții, cum poate o companie românească să concureze cu una din Europa de Vest, nemaivorbind de cele din restul lumii?”, a scris Burduja pe pagina sa de Facebook.
Ministrul Energiei a precizat că a propus trei soluții în acest sens.
Prima vizează monitorizarea strictă din partea Comisiei Europene a capacității fluxurilor transfrontaliere în țările de tranzit (unde există linii, dar nu sunt folosite decât în mică măsură) și coordonarea lucrărilor de mentenanță (care pot bloca brusc anumite interconexiuni, ceea ce duce la creșterea masivă a prețurilor).
Cea de-a doua se referă la accelerarea investițiilor în interconexiuni noi și asumarea unui calendar clar din partea tuturor statelor membre.
“România este deja interconectată cu absolut toți vecinii prin 9 linii și lucrăm la încă 9, inclusiv 2 cu frații noștri de peste Prut. Avem acum 3500MW capacitate, reprezentând 20% din capacitatea totală și 38% din producția maximă zilnică! Alții nu au nici 15%, cât le cere UE, fără a fi interconectați cu vecinii lor, tot membri UE”, a explicat ministrul român.

În ceea ce priveşte solicitarea sa privind măsurile excepţionale pe termen scurt pentru protejarea cetăţenilor europeni şi a economiilor statelor membre, Sebastian Burduja a explicat că trebuie asigurări că în UE piaţa de energie funcţionează echitabil pentru toată lumea, iar nedreptăţile sunt corectate rapid.

„Peste 3-5 ani, România nu va mai avea aceste probleme şi nu va mai depinde de alţii – vor avea alţii nevoie de noi. Pentru că cele peste 13 miliarde de euro în contracte semnate, bani nerambursabili atraşi în mandatul meu, îşi vor spune cuvântul şi vom avea încă 3500MW gaz, 2200MW nuclear, 10000MW solar şi eolian, plus finalizarea hidrocentralelor începute (300MW), gazele din Neptun Deep şi peste 1000MW stocare.
Până atunci, lucrurile sunt clare: România cere răspicat o singură Europă, cu aceleaşi drepturi pentru toţi pe piaţa de energie. Doar aşa vom împlini visul lui Jean Monnet pentru o Europă a unităţii, prosperităţii şi păcii”, a încheiat Sebastian Burduja.

„Fără energie sigură și accesibilă nu poate exista dezvoltare”

Sebastian Burduja declarase, pe 13 septembrie, că este posibil să ceară la Bruxelles continuarea actualei schemă de compensare a prețurilor la energie, în contextul în care, potrivit spuselor sale, este clar că Uniunea energetică nu funcționează, din moment ce prețurile din România au fost și de trei ori mai mari decât în Vest.

România conducea atunci, din nou, în topul UE al celor mai mari prețuri ale energiei pentru miercuri, când și producția națională din fotovoltaice a fost în scădere, din cauza vremii întunecate. Prețul mediu de miercuri de pe piața pentru ziua următoare operată de ale operatorul pieței de energie electrică și gaze naturale din România (OPCOM) ajunsese la 153,77 euro/Mwh (aproximativ 764,85 lei/MwH). Astfel, Conform datelor agregate la nivel european, prețul din România era cel mai mare din Europa, aproape dublu față de Germania (80,94 euro/Mwh) și de aproape trei ori mai mare decât în Franța (54,6 euro/Mwh).

Ministrul admitea partea de vină a României, care nu a făcut suficient de mult pentru a crește producția, dar Sebastian Burduja a subliniat calitatea României de membru al Uniunii Europene, implicit a pieței unice la nivelul blocului comunitar.

„În același timp, rolul unei uniuni energetice, așa cum Uniunea Europeană dorește să avem, este să beneficieze toată lumea, să existe solidaritate. Energia, când este mai ieftină într-o parte a Europei, să ajungă și în cealaltă parte, ca să putem plăti prețuri similare. Este o chestiune de standard de trai pentru cetățenii Uniunii Europene, dar este o chestiune și de competitivitate a mediului economic. În momentul în care în estul Europei prețul la energie este de trei ori decât în vestul Europei, cu siguranță aceasta nu este o piață care să funcționeze, integrată, unică și un mediu economic concurențial corect”, a declarat ministrul Energiei.

CITEȘTE ȘI:

Sebastian Burduja, discuții la Luxemburg privind diferențele mari de preț la energie dintre Estul și Vestul Europei. Cele trei soluții propuse

Sebastian Burduja, după ce prețul energiei din România a fost triplu față de Vest. „Nu este o piață care să funcționeze”. Soluțiile ministrului