„În condițiile războiului politic total din aceste luni, România nu este pregătită să preia președinția Consiliului UE. Este un avertisment în al doisprezecelea ceas pe care îl adresez cu responsabilitate tuturor oamenilor politici, în special Președintelui României și liderilor partidelor parlamentare din opoziție. Cine crede că liderii europeni vor fi înțelegători când – în an electoral – oamenii politici de la București se vor război se înșală. România deja pierde teren și va avea enorm de pierdut dacă lucrurile nu se schimbă de urgență. Dacă Președintele și partidele de opoziție vor continua să nege evidența protocoalelor nelegale și abuzurilor și vor refuza orice dialog pentru ca România să meargă înainte, atunci vom rata o mare șansă pe care o avem de a ne impune vocea la nivelul Uniunii Europene. Vom continua să fim trimiși la colț de către liderii europeni care înțeleg mult mai bine jocurile politice și diplomatice și acționează în interesul propriilor țări,” scrie pe Facebook Călin Popescu Tăriceanu.
El a negat opinia potrivit căreia solicitarea ALDE de a găsi un consens ar echivala cu un pas în spate în efortul de a stopa abuzurile.
„Nimic mai fals. Înainte de toate, faptul că astăzi oficialii europeni încep să admită că în România există o gravă problemă reprezentată de protocoale, faptul că astăzi se vorbește despre reglementarea ascultărilor abuzive ale telefoanelor sunt și rezultatul eforturilor ALDE. Eforturi însă realizate cu pragmatism, consecvență, folosind atât armele discursului politic, cât și pe cele ale diplomației. Trebuie să înțelegem momentul prin care trece România și de aceea acordul propus de ALDE este extrem de important. Acordul propus de ALDE este unul din ultimele trenuri, dacă nu ultimul în ceea ce privește gestionarea cu succes a președinției Uniunii Europene. Este un apel deschis la responsabilitate. Un apel la asumarea de către clasa politică din România a unor principii fundamentale care să asigure că abuzurile și practica protocoalelor nelegale nu se vor mai repeta, iar românii își vor avea asigurate drepturile și libertățile fundamentale. Asumarea acestor principii în locul unor conflicte politice interminabile este necesară pentru a merge înainte. Dacă nu, politicienii se vor război în continuare, iar România va pierde,” adaugă liderul ALDE, fără a preciza ce atitudine au partenerii de coaliție față de acordul propus de el.
„Cine crede că bătălia politică s-a oprit la holurile Parlamentului sau la platourile de televiziune se înșală. De fiecare dată când merg în țară, văd fractura majoră care are loc în societatea românească. Trebuie să oprim această fractură, să reparăm ce trebuie reparat și să redeschidem dialogul la nivelul întregii societăți. Nu sunt cuvinte mari, ci sunt realități pe care românii le simt pe propria piele. Este un mare semn de întrebare cum am ajuns ca în anul care celebrăm 100 ani de la Unire societatea românească să fie mai dezbinată ca niciodată,” își continuă Tăriceanu retorica.
Președintele Senatului susține că ar fi propus un pact întregii societăți românești, care se regăsește reprezentată la nivelul Parlamentului, atât la putere, cât și în opoziție.
„Nu știu vreun român care să vrea să aibă telefonul ascultat, care vrea să trăiască în țara protocoalelor nelegale și abuzurilor. Principiile pe care ALDE le propune urmăresc să restabilim un echilibru, în care românii indiferent de tabără să recâștige încrederea în Justiție și convingerea că aceasta nu este folosită ca instrument de eliminare a adversarilor politici incomozi. Propuneri cum sunt: un ministru de Justiție expert, fără carnet de partid, concomitent cu restrângerea puterilor Președintelui în procedura de numire a procurorilor sunt garanții privind limitarea implicării factorului politic. Acestea sunt principii fundamentale, de bun-simț și importante pentru viitorul României. Sper că se va găsi suficientă înțelepciune pentru a înțelege importanța acestui moment prin care trecem. Da, vreau o Românie fără abuzuri, fără protocoale, fără intervenția nedemocratică a serviciilor! Și sunt convins că acest acord este cea mai bună șansă pentru a atinge acest deziderat”, a conchis președintele ALDE.
Miercuri, reprezentanții ALDE au propus partidelor parlamentare un acord pentru asumarea mai multor principii, printre care se numără desecretizarea tuturor protocoalelor încheiate între SRI și instituțiile din justiție sau înființarea unei Comisii independente pentru adevăr și reconciliere.
„Părțile își exprimă convingerea că un consens asupra locului și funcției sistemului judiciar în ansamblul autorităților publice românești trebuie să se întemeieze, în mod necesar, pe cel puțin două premise:
– Părțile împărtășesc mai întâi o viziune comună asupra statului de drept, pe care îl înțeleg, înainte de toate, ca pe un ansamblu de norme, instituții, reguli și proceduri menite să garanteze liberul exercițiu al drepturilor și libertăților cetățenești;
– Părțile consideră că înțelegerea statului de drept ca un dispozitiv i-liberal de întărire și de extindere a funcțiilor și atribuțiilor instituțiilor represive ale statului (servicii speciale, parchet, Înalta Curte etc.) este tributară culturii juridice comuniste,” prevede documentul transmis de ALDE.
Reprezentanții ALDE propun ca tema justiției să nu mai fie utilizată în confruntarea politică curentă, acuzându-l pe președintele Klaus Iohannis că a folosit-o, în ultimii doi ani, ca un argument politic și electoral.
„- Părțile afirmă, în al doilea rând, caracterul neideologic și nepolitic al organizării și înfăptuirii justiției;
– Părțile cad de acord să nu mai utilizeze tema justiției în confruntarea politică curentă, așa cum au făcut-o unele dintre ele, inclusiv Președintele României, în ultimii ani, obișnuindu-se să utilizeze tema justiției ca pe un argument politic și electoral, împărțindu-i pe actorii spațiului public în „penali” și în „luptători împotriva corupției”;
– Părțile deplâng faptul că, printr-o asemenea utilizare, caracterul solemn al actului de justiție a fost devalorizat, justiția însăși fiind transformată într-o simplă lozincă a manifestărilor de stradă sau a dezbaterilor din presă și din mediile sociale,” transmite formațiunea politică.
ALDE propune ca partidele parlamentare să semneze un acord, prin care să își asume următoarele prevederi:
1. Desecretizarea, denunțarea și abrogarea tuturor protocoalelor încheiate între SRI și instituțiile din sfera justiției (Înalta Curte, Curți de Apel, Parchet General, DNA, CSM etc.), potrivit recomandării recentului raport al Comisiei de la Veneția. Această recomandare trebuie transpusă într-un set de bune practici judiciare și administrative care să facă efective atât repararea injustiției generată de protocoale, cât și răspunderea judiciară a celor implicați în elaborarea și punerea în operă a respectivelor înțelegeri oculte.
2. Retragerea neîntârziată din funcțiile ocupate în prezent în sistemul judiciar a tuturor celor care din 2009 și până în 2016 au elaborat și semnat protocoalele de colaborare secretă între SRI și instituțiile din sfera justiției. Este indubitabil că semnatarii acestor protocoale, ca și cei care i-au îndemnat să o facă, sunt cei care au exercitat în termeni reali o influență politică devastatoare asupra independenței justiției.
3. Înființarea unei ʺComisii independente pentru adevăr și reconciliereʺ, care să includă specialiști de reputație internațională și care să investigheze, în afara oricăror interese partizane, cauzele care au dus la încheierea protocoalelor de colaborare între SRI și instituțiile din sfera justiției, efectele pe care aceste protocoale le-au produs în plan judiciar, instituțional și moral și, pe cale de consecință, să facă propuneri pentru restabilirea independenței justiției și pentru sancționarea celor responsabili de situarea ei într-o stare de dependență față de serviciile speciale și de factorii politici care au comandat activitatea acestora.
4. Ministrul Justiției va fi o persoană independentă politic și de solidă reputație profesională, cel puțin până la restaurarea deplină a independenței justiției și eliberarea deplină a acesteia de sub controlul serviciilor speciale și a factorilor politici care controlează serviciile.
5. Colaborare corectă, onestă și întemeiată pe analiza unor fapte și texte verificate cu instituțiile europene interesate din partea tuturor forțelor politice și a reprezentanților instituțiilor din sfera justiției. Calitatea statului de drept în România este neîndoielnic o temă de dezbatere europeană și de dialog cu Parlamentul European și cu Comisia Europeană, inclusiv în cadrul mecanismului de cooperare și verificare. Politica penală a României este însă o materie de subsidiaritate, ce ține exclusiv de competența Parlamentului și, prin delegare, a Guvernului României. În măsura în care participă la dialog și consultare cu instanțe abilitate europene, părțile se angajează să distingă mereu și ferm între sfera domniei legii, supusă celei mai largi și temeinice discuții cu toți partenerii interesați și cea penală, ce trebuie să rămână un domeniu de reflecție națională.
6. Procesul de elaborare a normelor privitoare la organizarea justiției și la legislația penală va încorpora pe viitor recomandările Comisiei de la Veneția ori de câte ori acestea vor fi formulate în termeni academici riguroși, în urma examinării, comparării și evaluării unei pluralități de surse românești și nu vor avea un caracter vădit politic. Depolitizarea justiției trebuie să includă și recomandările primite din partea unor organisme europene, fie ele politice sau de specialitate.”