România pică din nou testul Comisiei Europene: Acordul de Parteneriat trimis de Guvern este „prea vag, fără viziune și cu lecții neînvățate”

Observațiile au fost transmise de către experții Comisiei Europene (CE) prin intermediul misiunii României la Bruxelles, la sfârșitul lunii decembrie, pe baza primei versiuni a Acordului de Parteneriat finalizată în luna octombrie.

Această primă versiune a Acordului, care reprezintă, practic, o formă mult mai avansată decât un simplu draft și indică modul în care autoritățile române și-au propus să atragă fonduri europene în perioada 2014-2020, a fost prezentată, în octombrie, membrilor Camerei Deputaților de premierul Victor Ponta și ministrul Fondurilor Europene, Eugen Teodorovici.

Anterior, în 25 iulie, ministrul Toedorovici declara că Acordul de Parteneriat care urmează să fie trimis la Bruxelles în toamnă va fi „un document de bună calitate”.

Declarația era susținută după ce o primă formă a documentului care stabilea modul în care vor fi cheltuiți banii europeni în perioada 2014-2020, conform informațiilor transmise atunci de MEDIAFAX, generase deja criticile Comisiei Europene, care l-a catalogat „incoerent și fără priorități clare”, astfel încât trebuia refăcut până în septembrie.

În decembrie, Ministerul Fondurilor Europene a informat că, pe marginea acestei prime versiuni a documentului de programare, serviciile Comisiei au transmis, informal, o serie de comentarii, urmând ca autoritățile române și cele europene să discute pe marginea acestor observații înainte ca documentul final să fie aprobat la sfârșitul lunii ianuarie 2014.

Contactat, vineri, de MEDIAFAX, ministrul de resort, Eugen Teodorovici, a declarat că aceste observații au fost preluate în documentul care urmează să fie aprobat la sfârșitul acestei luni.

Un document obținut, vineri, de MEDIAFAX și care include toate aceste observații relevă că experții CE i-au atenționat pe oficialii români că textul final al Acordului trebuie ajustat, deoarece dimensiunea documentului a devenit acum „excesivă” când, de fapt, ar trebuie să se concentreze asupra datelor și indicatorilor relevanți.

Ce reproșează Comisia Europeană Guvernului: „Nu există nicio strategie coerentă”

„Sunt detalii/repetiții extensive pentru anumite necesități în timp ce altele rămân slab dezvoltate. Necesitățile identificate descriu o gamă foarte largă de probleme fără să fie mereu demonstrată o viziune strategică globală asupra provocărilor de dezvoltare. Această lipsă a unei abordări strategice este valabilă și pentru unele politici sectoriale, pentru care nu există strategii eficiente și avizate. Provocărilor de dezvoltare economică nu li se poate răspunde fără o strategie coerentă de competitivitate, cuprinzând suportul public pentru operatorii economici, dar și prin politici de cercetare și inovare și investiții în capitalul uman”, se arată în document.

Experții avertizează că lecțiile învățate în perioada 2007-2013, în care România de asemenea a avut la dispoziție fonduri comunitare pe care însă nu le-a putut atrage, ar trebuie mai bine valorificate, cu accent pe capacitatea proprie de a îndeplini obiectivele, și insistă asupra faptului că definiția priorităților de finanțare este de multe ori prea vagă sau generică pentru a înțelege scopul efectiv al acțiunii, iar lista priorităților este prea largă într-o „încercare aparentă” de a se adresa tuturor necesităților sectoriale.

Aceasta riscă, în opinia CE, să genereze o pierdere a capacității de a îndeplini obiectivele, ceea ce ar afecta negativ eficiența și impactul fondurilor europene când, de fapt, nivelul de absorbție ar trebui să crească în comparație cu perioada anterioară.

Șansele de a absorbi banii europeni cu acest plan, în viziunea Bruxellesului: „Obiectivele ar trebui reconsiderate”

În aceste condiții, serviciile Comisiei transmit că își mențin o „rezervă generală” în ceea ce privește indicatorii propuși pentru alocări financiare deoarece, în prezent, nu este posibilă o evaluare corespunzătoare a priorităților propuse și a necesităților de dezvoltare, având în vedere modul larg și generic în care sunt prezentate. Experții europeni arată totodată că alocările ar trebui să fie raportate la capacitatea „realistă” de absorbție, luând în calcul lecțiile învățate.

„Global, documentul demonstrează insuficientă orientare spre rezultat. Rezultatele propuse sunt descrise într-o manieră prea vagă, nu sunt suficient de concrete și ar trebui reconsiderate, împreună cu obiectivele propuse. Realizările așteptate trebuie să fie mai concrete, stabilind legături mai bune între zonele de finanțare identificate și rezultatele așteptate”, afirmă experții CE.

Punctual, pentru sistemul de sănătate, reforma educației și munca nedeclarată, oficialii CE atenționează că textul este prea detaliat în descrierea realizărilor de până în prezent în loc să fie descrise problemele încă existente și să vizeze cauzele acestora.

Avertismente pentru Transporturi și Agricultură

În același timp, în pofida importanței sectorului agricol în România, atât din perspectivă economică, cât și socială, din draftul Acordului de Parteneriat nu rezultă o imagine clară legat de viziunea autorităților române pentru dezvoltarea viitoare a acestuia, necesitățile fiind prezentate superficial și fără să fie indicate investiții în inovație, domenii cu valoare adăugată sau sectorul bio. Tot în agricultură, mai exact în acvacultură, experții CE arată că trebuie promovată o diversificare a speciilor, având în vedere că majoritatea peștilor din fermele de profil sunt crapi, iar orientarea actuală din acest sector privind limitarea numărului de specii riscă să creeze serioase probleme de competitivitate pe termen lung.

În domeniul transporturilor, se recomandă Guvernului să prezinte mai bine potențialul porturilor, arătându-se că referirea la Portul Constanța este „destul de slabă”, cu presupuneri la modul general că vor fi îmbunătățiri față de evoluțiile efective „dezamăgitoare”.

„Pentru sectorul transporturilor, oportunitatea (pertinența economică și sustenabilitatea financiară) și fezabilitatea legală (limitările ajutorului de stat) pentru dezvoltarea aeroporturilor regionale au nevoie să fie încă demonstrate în cadrul Master Plan-ului aflat în pregătire. Trebuie avută în vedere și sprijinirea principalilor beneficiari ai sistemului de transport, precum și reformele de guvernanță (implementarea contractelor de performanță). O atenție particulară ar trebui acordată consolidării capacității autorităților competente de a administra proiecte de navigație internă, ținând cont de serioasele deficiențe de care au dat dovadă”, este un alt avertisment.

Experții europeni atenționează totodată că investițiile în unități de cazare turistică, incluzând facilități de tratament pentru sănătate și spa în stațiuni turistice, indicate în document la secțiunea necesităților de finanțare, ar trebui să provină din strategii de dezvoltare locală, cu scopul de a sprijini creșterea economică la nivel local și regional sau sectorul de business. „Acestea nu pot fi considerate ca investiții publice în sănătate”, arată oficialii CE.

Nevoile de dezvoltare sunt insuficient aliniate priorităților și în cazul sistemului educațional, rezultatul utilizării Fondului Social European fiind indicat extrem de vag și fără să ofere informații suficiente despre intențiile autorităților române, deoarece nu permite indentificarea a ce anume își propune România să obțină în privința sistemului de educație.

Planul pentru IT, „o compilație de măsuri, fără strategie”

În domeniul IT, deși slaba asimilare a tehnologiilor de informare și comunicare, precum și nivelul scăzut de alfabetizare digitală sunt evidențiate în text, acțiunile propuse de partea română se referă la administrația publică, cultură, educație, sănătate, infrastructură, dar ignoră conectarea la internet. Acest lucru, avertizează experții CE, scoate în evidență punctele slabe ale propunerii de agendă digitală, care compilează diverse măsuri fără o strategie orientată clar spre competitivitate, care să rezulte dintr-o analiză serioasă.

În privița eficienței energetice a clădirilor, recomandarea este de a se ține cont de contorizarea inteligentă și utilizarea energiei regenerabile, fără ca prioritățile de finanțare să se refere doar la izolarea termică a clădirilor, cu atenționarea că nu au fost alocate resurse din Fondul European de Dezvoltare Regională (FEDR) pentru infrastructura verde și ecosisteme care să prevină riscuri de inundații, secetă sau eroziune.

Un alt avertisment este că angajamentul și capacitatea autorităților de mediu de a evalua în mod adecvat rapoartele de mediu solicitate în procedurile de autorizare s-au dovedit foarte slabe și nesusținute, iar propunerea de transferare a agențiilor pentru protecția mediului locale sub autoritatea consiliilor locale și desființarea Agenției Naționale pentru Protecția Mediului, conform Legii descentralizării, ridică îngrijorări foarte serioase cu privire la modul în care noul sistem va asigura independență, expertiză, coerență și uniformitate în procesul de luare a deciziei privind aspectele de mediu. În această privință, arată experții CE, trebuie oferite garanții clare și concrete.

„Investițiile în proiecte energetice, noi sau modernizate, bazate pe deșeuri sunt menționate ca priorități anticipând concluzii ale unui studiu în desfășurare și pe baza unei analize de oportunitate încă nerealizate. Incineratoarele nu pot fi obiectivele explicite și, oricum, trebuie văzute ca o a doua opțiune. Acțiunea de implementare a măsurilor pentru soluționarea cauzelor abandonului activităților agricole este prea vagă și, așa cum este formulată, nu poate duce la concluzia că va avea ca rezultat protecția mediului”, se arată în documentul transmis de la Bruxelles.

Guvernul a trimis date contradictorii

Experții CE precizează că repartizările orientative ale fondurilor pe fiecare obiectiv tematic trebuie reevaluate și semnalează că în planul redactat de Guvernul român sunt date contradictorii privind repartizarea contribuției în cadrul Fondului Social European.

„În privința principiului partenerial, autoritățile române sunt invitate să indice cum vor fi selectați partenerii, modalitățile de consultare și care sunt principalele rezultate. În ce privește mecanismele de parteneriat pe parcursul implementării, textul este mai degrabă vag și generic. El trebuie completat pentru a se înțelege, printre altele, cum lecțiile învățate din perioada actuală au fost luate în considerare, având în vedere în mod special funcționarea foarte ineficientă a comitetelor de monitorizare”, este o altă problemă semnalată.

Potrivit aceleiași surse, capitolul privind egalitatea dintre bărbați și femei este mai degrabă subdezvoltat și necesită o elaborare suplimentară, iar criteriul egalității de șanse în selcetarea proiectelor trebuie mai bine explicat, deoarece o definiție largă a acestei poltici drept criteriu de selecție s-ar putea dovedi irelevantă în anumite cazuri și ar genera greutăți administrative artificiale.

În ceea ce privește achizițiile publice, serviciile Comisiei nu sunt de acord cu afirmația că a fost îndeplinită această condiționalitate și atenționează că, în pofida progreselor „recente, dar timide”, sistemul de achiziții publice are încă nevoie de o îmbunătățire semnificativă pentru a fi considerat eficient. În această privință, recomandările convenite cu Comisia trebuie implementate rapid și în mod extensiv.

Comisia vrea să știe „noul rol” al ministerului lui Dragnea

„Autoritățile române trebuie să justifice noua structură propusă pentru sistemul de management și control în raport cu anticipata sa capacitate de a depăși dificultățile întâmpinate în implementare din perioada 2007-2013. Competența ministerelor de linie ca factori de decizie sectoriali trebuie menținută, evitând astfel apariția de noi niveluri administrative și costuri birocratice și asigurând sustenabilitatea experienței și capacității dobândite încă din etapa de pre-aderare. În acest context, sunt necesare clarificări suplimentare cu privire la noul rol al Ministerului Dezvoltării Regionale de Organism Intermediar pentru Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Regională. România trebuie să explice cum această structură revizuită va opera în practică, deficiențele pe care intenționează să le soluționeze și posibilele îmbunătățiri la care poate conduce” solicită Bruxelles-ul.

Întărirea rolului de coordonare propusă pentru Ministerul Fondurilor Europene trebuie de asemenea să se bazeze pe o evaluare obiectivă a capacității și expertizei sale actuale, care nu există în document, iar dificultățile întâmpinate cu sistemul de management în privința reglementărilor etice, în special privind conflictul de interese, cu scopul de a reglementa mai eficient transferul angajaților către sectorul privat sau posibilitatea de desfășurare simultană a mai multor activități profesionale, trebuie soluționate, potrivit sursei citate, în mod adecvat și prin măsuri eficiente.

„Evaluarea deficiențelor de managament și control trebuie continuată, cu sublinierea cauzelor principale (…) având în vedere că autoritățile de management și organismele intermediare suferă de deficiențe similare și necesită la rândul lor măsuri corective consistente. O coordonare mai strânsă nu poate nici pe departe fi văzută drept singura soluție la deficiențele grave înregistrate în perioada de programare financiară 2007-2013”, atenționează experții europeni.

Intermedierea de către Șova „ridică îngrijorări serioase”

În același timp, informațiile cu privire la deficiențele de resurse umane sunt foarte vagi și nu propun niciun fel de măsuri concrete, precum managament bazat pe perfomanță, recrutare eficientă și transparentă, iar o explicație trebuie furnizată și cu privire la rolurile și responsabilitățile diverselor organisme intermediare care funcționează în același sector, pentru că, aparent, există suprapuneri.

Propunerea de numire a Agenției pentru Turism și a Departamentului pentru proiecte de infrastructură și investiții străine ca organisme intermediare ridică, de asemenea, îngrijorări serioase și semne de întrebare cu privire la mecanismele de management propuse și la relevanța desemnării politicilor specifice. Mai precis, turismul ar trebui promovat, în opinia experților de la Bruxelles, doar în cadrul sprijinului pentru dezvoltarea economică regională și locală, în concordanță cu planurile de dezvoltare regională, în cadrul unei abordări integrate și nu atât ca prioritate de sine-stătătoare.

Reducerea sarcinilor administrative și simplificarea măsurilor trebuie să se bazeze pe lecțiile învățate din perioada curentă, prin stabilirea, acolo unde este posibil, a unor ținte cuantificabile, precum timpul necesar pentru procesarea aplicațiilor sau cererilor de plată, iar mecansimele de stimulare a ghișeului unic pentru IMM-uri trebuie detaliate, deoarece, în mod special, intenția de a diviza ajutorul pentru IMM-uri în două programe (Competitivitate și Dezvoltare Regională) ridică anumite preocupări legate de coerența alocării sprijinului financiar către operatorii economici.

Dezvoltarea locală asigurată de comunitate pare a fi drept singurul instrument de combatere a sărăciei din orașe, măsură insuficientă ținând cont de dimensiunea problemei în România, iar această soluție a dezvoltării locale asigurată de comunitate ar putea fi prea restrictivă, având în vedere lipsa de experiență a autorităților în această abordare, precum și dimensiunea provocării sărăciei în România, care afectează multe tipuri de zone, precum cele rurale, orașe mici sau zone mono-industriale.

Al doilea test picat de Guvern cu Acordul de Parteneriat

În vara anului trecut, Comisia Europeană a atenționat Guvernul, potrivit unui document obținut atunci de MEDIAFAX, că proiectul Acordului de Parteneriat transmis către Bruxelles era incoerent și fără priorități clare, solicitând ca documentul să fie refăcut „peste vară”, până în luna septembrie.

Avertismentul a fost notat de către Reprezentanța permanentă a României pe lângă Uniunea Europeană, care i-a atenționat mai departe pe reprezentanții Guvernului de la București că o eventuală respingere a acestui proiect de către Comisia Europeană, în urma consultărilor inter-servicii care vor avea loc, riscă să conducă la întârzieri în adoptarea viitoarelor programe operaționale și în implementarea lor chiar de la începutul anului viitor, fapt ce ar crea noi probleme în absorbția fondurilor europene.

Președintele Traian Băsescu a declarat, ulterior, că Guvernul a probat că nu a fost competent în pregătirea absorbției banilor pentru exercițiul 2014-2020 prin proiectul Acordului de Parteneriat transmis la Bruxelles, adăugând că trage un semnal de alarmă în acest sens.

El a atenționat că România riscă să intre în exercițiul bugetar 2014-2020 la fel de nepregătită cum a fost la 1 ianuarie 2007 și riscă același proces de întârziere și de pierdere de fonduri europene.