Românii din diaspora cer vot electronic și vot prin corespondență. Istoricul inițiativelor legislative și motivele pentru care au fost respinse

În ultimii ani au existat mai multe inițiative legislative pentru introducerea votului electronic și a votului prin corespondență, însă niciuna nu a primit aviz favorabil. Alegerile prezidențiale din acest an, când mii de românii din diaspora nu au putut vota, dovedesc că este nevoie de o alternativă la votul clasic în condițiile în care se estimează că peste 3 milioane de români trăiesc în afara granițelor țării. 

„Cel mai puternic argument pentru introducerea votului electronic este prezența extrem de numeroasă a românilor din afara țării”, susține unul dintre inițiatorii singurului proiect de lege care ar fi introdus votul electronic, deputatul PDL Ioan Oltean. Inițiativă legislativă a lui Oltean datează din 2007. Acesta este de părere că votul electronic nu i-ar ajuta numai pe românii din diaspora, ci ar reduce și frauda electorală.

Sistemul de vot electronic presupune însă o legislație bine pusă la punct, dar și infrastructură. O alternativă la votul electronic este cel prin corespondență, pentru care au existat, până în prezent, trei proiecte de lege.

ACTUALITATE GÂNDUL vă urează LA MULȚI ANI și un AN NOU fericit!

22:00

ECONOMIE Suma URIAȘĂ la care ar putea ajunge un bitcoin în 2025. Predicțiile experților în criptomonede

21:32

În România, votul electronic a fost experimentat în 2003, cu ocazia referendumului de revizuire a Constituției, și a fost pus la dispoziția militarilor și polițiștilor aflați în teatrele de operațiuni. Acum, la 11 ani distanță, președintele Autorității Electorale Permanente, Ana Mara Pătru, susține că nici votul electronic, nici cel prin corespondență „nu oferă garanții asupra respectării secretului votului”, lăsând o decizie privind aceste două metode alternative de vot la latitudinea clasei politice.

De ce e nevoie de vot electronic 

Deputatul PDL Ioan Oltean, singurul care a inițiat un proiect legislativ pentru introducerea votului electronic, spune că principalul argument pentru introducerea acestei forme de vot este numărul mare – peste trei milioane – al românilor plecați în străinătate și care, în condițiile actuale, nu pot vota, așa cum s-a întâmplat la alegerile prezidențiale. Potrivit Biroului Electoral Central, la alegerile prezidențiale din 2009, turul al doilea, mai puțin de 150.000 de voturi au venit din diaspora. Anul acesta, aproape 400.000 de români din străinătate ajungeau în cabina de vot.

„Mijloacele actuale sunt în imposibilitatea de a asigura participarea tuturor românilor la vot. Nu putem ca acești oameni să nu fie participanți la actul electoral, mai ales când ei sunt participanți la economie, investițiile lor, banii lor se întorc în țară și merită acest drept de a-și exercita votul”, a declarat Oltean, contactat de gândul.

Deputatul PMP Clement Negruț susține că în România nu există încă infrastructura necesară pentru implementarea votului electronic și nici cadrul legal adecvat, motiv pentru care este adeptul votului prin corespondență, pentru care a propus și un proiect legislativ. Votul prin corespondență ar fi util nu numai pentru alegători, ci și pentru stat. „Am simplifica foarte mult procedurile și am reduce cheltuielile”, explică el.

De ce vot prin corespondență

Recent, 138 de senatori și deputați ACL care au depus o inițiativă legislativă pentru introducerea votului prin corespondență. George Scutaru este unul dintre ei. 

„Ar fi vorba despre accesul mult mai facil la vot. Este o solicitare pe care reprezentanții diasporei au ridicat-o nu numai pentru acest scrutin. Ar fi un pas de mare curaj dacă s-ar adopta votul prin corespondență, într-un termen de doi ani”, a explicat el pentru gândul.

Foarte mulți români sunt plecați în străinătate, mulți dintre ei neavând posibilitatea de a ajunge la secțiile de votare. Așa argumentează, în primă fază, inițiatorul unei alt proiect de lege privind votul prin corespondență, Clement Negruț.

„Așa am reduce și chiar am elimina secțiile de vot din străinătate, când dai posibilitatea să se manifeste printru-un vot prin corespondență. Nu vei mai avea nevoie de oameni în secția de votare, președinți și toate cheltuielile care sunt cu secțiile de vot”, a spus el, contactat de gândul.

De ce nu a fost introdus până acum votul prin corespondență

Toți cei trei inițiatori ai introducerii votului electronic sau prin corespondență sunt de părere că motivul pentru care niciun proiect de lege nu a primit aviz favorabil este faptul că guvernele de stânga nu-și doresc voturile din diasporadeoarece, susțin ei, românii din străinătatea au o orientare politică de dreapta.

„Ei trăiesc într-un alt sistem democratic, văd altfel lucruruile, de aici și teama guvernului de a da mână liberă tuturor românilor să-și exprime voința”, susține Negruț.

„Dacă istoricul votului în diaspora ar fi fost 80% pentru Ion Iliescu, 70% pentru Adrian Năstase, vă asigur că guvernul Ponta ar fi dat aviz favorabil. Orice inițiativă care mărește numărul secțiilor de votare, care aduce votul prin corespondență, va fi respinsă de un guvern de stânga”, a spus și George Scutaru.

Problemele votului din diaspora

Rezultatele alegerilor prezidențiale din 2014 l-au dat câștigător pe candidatul ACL, Klaus Iohannis. La nivel diasporei, liberalul a reușit să obțină aproape 90% dintre voturile românilor de peste graniță. Dintre toate statele, singurul în care Victor Ponta a reușit să fie votat de majoritatea românilor este Palestina. În total, 377.651 de români din diaspora și-au exprimat opțiunea privind noul președinte.

Încă dinaintea alegerilor, mai mulți parlamentari, dar și ONG-uri au cerut introducerea votului prin corespondență. Și Institutul pentru Politici Publice a cerut partidelor politice „să modifice de urgență legislația electorală” pentru a permite votul prin corespondența pentru românii din diaspora. Totodată, IPP a anunțat că oferă asistență juridică gratuită oricărui cetățean român cu domiciliul legal în străinătate care își asumă acționarea în instanță a MAE.

„Institutul pentru Politici Publice (IPP) felicită românii din diaspora pentru atitudinea civică exemplară manifestată cu ocazia zilei votării în primul tur al alegerilor prezidențiale 2014 și le mulțumește acestora pentru atitudinea care ne face cinste în lume. Solicităm partidelor politice să modifice de urgență legislația electorală pentru a permite, în viitor, votul prin corespondența pentru românii din diaspora. Este inadmisibil că incapacitatea sau lipsă de voință a Statului român de a pune la punct un sistem securizat de informații, ignorând apelurile societății civile lansate constant în ultimii peste 10 ani, să condamne cetățenii romani din străinătate să se chinuie la coadă pentru a își exercita un drept constituțional”, se arată în comunicatul IPP, remis după primul tur al alegerilor prezidențiale.

În ciuda numărului record de români care s-au prezentat la vot în străinătate pentru alegerea noului președinte al României, au existat, din nou, mii de concetățeni care nu au putut vota, după cum gândul a transmis pe tot parcursul zilei de duminică. Totodată, amintim că la Paris și la Torino s-a intervenit cu gaze lacrimogene împotriva românilor care protestau față de neprelungirea programului de vot. Mai mult, la Londra, secția de votare de la Brent Civic și-a închis porțile cu o oră și jumătate înainte de finalul programului de vot, organizatorii considerând că doar cei care mai erau înăuntru puteau vota.

Parchetul General a început o anchetă în privința votului din diaspora, după ce mii de români au fost practic împiedicați să-și exprime dreptul la vot la alegerile prezidențiale. Anunțul a fost făcut în această dimineață chiar de procurorul general, Tiberiu Nițu.

În plus, pe rețelele de socializare, românii din diaspora organizează proteste simbolice pentru introducerea votului prin corespondență și cel electronic.