RUPEREA USL. Marianei Câmpeanu de la Muncă, al doilea mandat fără Cod

Mariana Câmpeanu este ministru al Muncii din 7 mai 2012. Ea a mai ocupat această funcție în perioada 25 septembrie 2008 – 22 decembrie 2008, în cabinetul premierului Călin Popescu Tăriceanu.

Înainte de a prelua portofoliul de la Ministerul Muncii, Câmpeanu a declarat că prioritățile sale sunt respectarea legii și o cheltuire transparentă și corectă a banului public, primele măsuri fiind reparatorii, în sensul restituirii celor 15 la sută la salariu bugetarilor și a sumelor oprite pensionarilor.

În al doilea mandat al Marianei Câmpeanu, au fost deblocate plățile din Programul Operațional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane (POSDRU), iar rata de absorbție a acestor fonduri a crescut de la cinci la 30 la sută.

MARIUS TUCĂ SHOW Dan Dungaciu: „Guvernul Bolojan începe să conducă prin ordonanțe sau alte forme care n-au nicio legătură cu democrația”

23:30

CONTROVERSĂ Consilierul și fanul premierului Bolojan, influencerul Iancu Guda, propune o măsură radicală în lupta cu corupția: executarea averilor prin sechestru până la rude de gradul 3 până se lămurește traseul banilor

23:05

Pe de altă parte, Câmpeanu și-a propus modificarea Codului muncii, considerând că măsura privind trimiterea în instanță a angajatorilor care primesc să muncească la negru mai mult de cinci persoane nu produce efecte, ea precizând că introducerea unor măsuri graduale, înainte de înștiințarea instanței, ar putea fi mult mai eficiente pentru combaterea muncii la negru. Aceste modificări nu au mai fost însă făcute.

Demnitarul a mai anunțat că are în vedere și modificarea Legii salarizării, explicând că aceasta, dacă ar fi aplicată în forma actuală, ar duce la scăderea salariilor pentru anumiți angajați. Deși a afirmat că un grup interministerial lucrează la modificări pentru ca legea să intre în vigoare din 2014, actul normativ nu a mai suferit nicio modificare.

În timpul mandatului său, ministrul Mariana Câmpeanu nu a reușit să rezolve nici problemele privind deficitul de personal din asistență socială, deși în mai multe apariții publice a subliniat că acesta este foarte mare și că, dacă ar putea decide singură, ar crește în primul rând salariile asistenților sociali, pentru că acestea sunt cele mai mici.

Totodată, ministrul nu a susținut majorarea alocației de stat pentru copii, precizând că nu au fost fondurile necesare pentru această măsură.

Pe de altă parte, numele Marianei Câmpeanu a fost legat, în al doilea mandat la Ministerul Muncii, de două scandaluri de proporții.

Primul scandal le-a avut ca protagoniste, în 2013, pe Iuliana Coruț, fostul director de cabinet al Marianei Câmpeanu, și pe Paula Mănuceanu, fost consilier al ministrului, care au fost acuzate de fapte de corupție legate de fraudarea unui concurs, cele două fiind trimise în judecată.

Al doilea scandal a izbucnit săptămâna trecută, când Centrul de Investigații Media a publicat un material potrivit căruia Mariana Câmpeanu i-ar fi dat soțului său, în 2005, când conducea Casa de Pensii Ilfov, pensie și indemnizație de însoțitor, în urma încadrării în gradul I de invaliditate, drepturile fiind acordate în baza unor „acte neclare și diagnostice discutabile”. Câmpeanu s-a apărat afirmând că materialul de presă despre pensionarea soțului său a avut „drept unic scop denigrarea” ei și a familiei, printr-un demers „nedeontologic și nesusținut de dovezi concrete”, demnitarul adăugând că analizează posibilitatea de a da în judecată autorii. În acest context, în spațiul public și pe scena politică s-au avansat opinii pro și contra oportunității ca Mariana Câmpeanu să demisioneze.