„Să exploatăm aurul, dar nu neapărat prin cianuri”. Cum rezolvă cei 19 „experți” din Parlament cea mai grea problemă de la Roșia Montană

Niciun parlamentar din comisia specială pentru Roșia Montană nu susține proiectul Guvernului Ponta. Aceasta este concluzia la care gândul a ajuns după ce i-a chestionat pe aleși în legătură cu acest controversat proiect. Unii (puțini) sunt ferm împotriva exploatării aurului, susținând că el trebuie să rămână în pământ. Alții (cei mai mulți) susțin exploatarea, dar au umeroase obiecții fie legate de metoda cianurării (pe care o socotesc periculoasă), fie de redevența negociată (pe care o consideră prea mică), fie de proprietarul aurului („aurul ar trebui să ne rămână nouă”). Majoritatea senatorilor și deputaților din comisia specială sunt amatori în domeniu și o recunosc deschis: de aceea, vor pleca într-o vizită de documentare la Roșia Montană și îi vor invita în Parlament și pe reprezentanții protestatarilor din Piața Universității. În acest timp, specialiștii susțin că metoda cianurării este singura soluție pentru o exploatare la scară industrială, fiind folosită pentru extracția a 80 la sută din producția din întreaga lume. De asemenea, puteți citi mai jos și care sunt redevențele pe care le aplică alte țări din Europa și din lume companiilor care extrag aur pe teritoriul lor.

Niciun parlamentar din Comisie nu susține proiectul Ponta

Plimbat de la un guvern la altul, plecat de la cabinetul Ponta în comisiile sesizate ale Senatului, responsabilitatea proiectului Roșia Montană a picat acum pe umerii membrilor din comisia parlamentară specială, care se vor și deplasa la fața locului pentru documentare.

POLITICĂ Parlamentarii revin de luni la serviciu. În ianuarie ar putea fi chemați în sesiune EXTRAORDINARĂ pentru a vota bugetul

14:03

ASTRONOMIE Sonda Parker de la NASA intră în Cartea Recordurilor: Este obiectul creat de om care a realizat cea mai mare apropiere de Soare

14:02

Dintre cei 19 membri, niciunul nu s-a declarat în favoarea proiectului în forma în care a venit de la Guvern, însă nouă dintre cei 15 membri care au răspuns solicitării gândul susțin o exploatare a zăcămintelor de la Roșia Montană, „dar nu neapărat prin cianuri”. Doi membri ai comisiei, fostul ministru al Mediului Attila Korodi și deputatul liberal Mircea Dolha au fost destul de evazivi privind o eventuală exploatare minieră în zona respectivă, în timp ce patru dintre ei (Ioan Dîrzu, Darius Vâlcov, Gabriela Firea și Dian Popescu) s-au abținut să-și exprime o anumită poziție.

De principiu, pentru exploatarea aurului de la Roșia Montană, dacă s-ar putea fără cianuri, s-au pronunțat „pentru” Andrei Dominic Gerea (PNL), Ioan Moldovan (PC), Tudor Ciuhodaru (PPDD), Haralambie Vochițoiu (PPDD), Gheorghe Emacu (PSD), Florin Iordache (PSD), Toni Greblă (PSD), Ioan Chelaru (PSD) și Alexandru Vegh (UDMR).

Exploatarea cu cianuri a stârnit cele mai multe critici. Având în vedere că până și parlamentarii spun că nu se cunosc multe detalii, cum ar fi cantitatea de cianură folosită, cât de rezistent va fi barajul sau lacul de acumulare, chiar președintele comisiei, senatorul PSD Darius Vâlcov, precizând că se teme de riscuri, fără a ști care sunt acelea, tehnologia pune în continuare semne de întrebare.

„Sperăm să fim luminați de gândul ce bun, nu de altceva”, spune chiar vicepreședintele comisiei speciale, liberalul Andrei Dominic Gerea, precizând însă că nu va exista o cale de mijloc prin care toată lumea să fie mulțumită. „Și pentru o gogoșerie îți trebuie avize, cu atât mai mult pentru o exploatare de genul acesta. Dar la cum arată zona, cred că până la urmă tot la o exploatare minieră se va ajunge, că a fost lăsată în paragină tocmai pentru asta”, conchide el.

„Eu consider că dacă avem zăcăminte de aur, trebuie să le exploatăm”, spune și secretarul comisiei, conservatorul Ioan Moldovan. Alături de el sunt mai mulți parlamentari, printre care și pesedistul Gheorghe Emacu.

„Aș fi foarte încântat dacă România ar putea să-și exploateze zăcămintele. Știți că e o bogăție importantă acolo, resursele trebuie extrase cât mai repede”, susține Emacu.

Dar ce ne facem cu cianurile? „Sigur că sunt periculoase, altfel n-ar fi atât de controversate”, consideră deputatul PPDD Tudor Ciuhodaru, contactat de gândul.

Zăcământul de la Roșia Montană este estimat de RMGC la 314 tone de aur și aproape 1500 de tone de argint.

Deputat PC: „Cianura este cea mai eficientă„

În timp ce unii spun că sunt nocive pentru mediu, că pot provoca accidente precum cel de la Baia Mare, din 2000, alții, deși ar căuta o alternativă, afirmă că folosirea cianurilor este singura variantă posibilă pentru exploatările la scară industrială.

Metoda tradițională, de exploatare „cu târnăcopul”, iese din calcul. „Asta nu e bună pentru generația actuală: rapid și mult. Cianura este cea mai eficientă, eu am mai văzut două baraje făcute de companie și sunt niște măsuri pe care ei și le-au luat foarte bune”, explică Moldovan.

Totodată, deputatul PSD Florin Iordache precizează, alături de alții, că nu există altă variantă de exploatare pentru cazul Roșia Montană. „De ce în Suedia și în Finlanda se face așa ceva? Dacă acolo se poate și este cerută această tehnologie, probabil că e fezabilă și în România”, exemplifică Iordache, pentru gândul.

Riscuri există în orice exploatare minieră și nu numai, crede senatorul PSD Toni Greblă. Însă există metode prin care acele riscuri să fie minimalizate, fără a deveni periculoase pentru mediu sau pentru oameni. „Exploatarea minieră , nu e ca o floare plantată. Concentrația de cianuri conține și aur, deci aia va trebui refolosită, nu o aruncă nimeni spre oameni, nu le pune nimeni cianură în pahar. Așa, dacă-l luăm pe dacă în brațe, nu mai ieșim din casă”, explică Greblă, contactat de gândul.

Mai mult, senatorul, fost director al Patromin (Asociația Patronală Minieră din România), care a mai fost personal la Roșia Montană, precizează că zona oricum nu este „una virgină”, fiind nevoie de o sumă foarte mare de bani pentru a fi refăcută.

Inginer minier de meserie, liderul senatorilor PPDD, Haralambie Vochițoiu vrea să meargă pe variantă non-emoțională și rațională. Dacă la început senatorul părea în căutare de alternative la metoda cianurilor, la final conchide și el că o altă tehnologie de exploatare pe o suprafață atât de mare nu există.

„Acolo nu ai ce să faci altceva decât exploatare. Aurul respectiv trebuie scos, dar e al nostru. Dacă vorbim realist, fără să ne implicăm emoțional sau ceva, nu există o altă formă de exploatare la scară industrială”, precizează Vochițoiu, contactat de gândul.

Senator UDMR: „Nu exploatarea în sine este problema, ci folosirea cianurilor”

Exploatarea zăcămintelor de aur și argint de la Roșia Montană este o variantă luată în calcul de cei mai mulți parlamentari. Pentru unii însă, cum ar fi senatorul UDMR Alexandru Vegh, „nu exploatarea în sine este problema, ci folosirea cianurilor”. „Dacă se găsește altă metodă mai bună, mergem mai departe”, spune el, pentru gândul.

Deputatul PNL Mircea Dolha, ales în Maramureș, povestește despre accidentul din 2000 de la Baia Mare. „Mi-aduc aminte că ne punea mama să mergem cu batista pe față ca să nu respirăm aerul dulce-acrișor care ne intoxica”, începe el. Din acest motiv, nu vrea să mai audă sub nicio formă de poluare.

„Cianura a fost folosită pentru extragerea aurului, argintului și cuprului prima oară în 1887 și nu s-a schimbat deloc de atunci, nu a evoluat, a rămas aceeași. Trebuie să găsim o formulă normală”, mai spune Dolha.

Aurelian Brâncuși, fost inginer șef Remin: „La scară industrială, cianurația este singura soluție”

Chiar dacă parlamentarii vorbesc despre găsirea unei alte metode de exploatare, cianurarea este considerată de specialiști ca singura viabilă pentru producția la scară industrială. „Toate alternativele existente față de valorificarea metalelor prețioase din surse primare pe altă cale decât prin cianurație sunt de neluat în considerare din punct de vedere economic”, a declarat, pentru gândul, Aurelian Brâncuși, fost inginer șef, responsabil pe parte tehnologică, la Remin Baia Mare. Potrivit acestuia, 80 la sută din producția mondială de aur se obține prin această metodă. Pentru restul se folosesc în principal două alte metode. Prima ar fi amalgamarea care se bazează pe proprietatea pe care o au metalele prețioase de a face aliaje cu mercurul. „Această metodă a fost abandonată acum 50 de ani pentru că ea se poate aplica la scară redusă, nu este aptă pentru a dezvolta capacități mari de producție. Acesta a fost motivul, nu toxicitatea”, a explicat Brâncuși. O a doua metodă ar fi folosirea procedeelor hidrogravitice, adică depunere în curent de apă. „Acestea erau tehnicile folosite în așa numitele Golden Rush. La scară industrială însă metoda este cianurația. S-au încercat multe metode, lumea discută, am învățat cel puțin zece procedee, însă nu pot fi aplicate la scară industrială. (…) Toate sunt foarte scumpe și nu se compară cu efectul economic pe care îl dă cianurația”, a explicat specialistul, precizând că și dacă statul ar decide să exploateze aurul de la Roșia Montană tot pe varianta cianurii ar merge.

Dacă în principiu această metodă folosită din 1887 la nivel industrial nu ar trebui să implice riscuri majore în mod normal, Brîncuși atrage atenția asupra cantităților mari care sunt estimate pentru a fi folosite. „Dizolvarea metalelor prețioase  se realizează în soluții sărace în cianură, nu trebuie soluții concentrate pentru asta. În Baia Mare am avut o instalație de cianurație care a fost construită în 1938 și a funcționat până în 2004 și n-am avut niciun caz de deces, deși foloseam 500 de tone de cianură pe an. Ce este de reținut însă, consumul mondial de cianură în industria metalelor prețioase este de circa 40.000 de tone. La Roșia Montană în proiectul pe care intenționează să-l promoveze consumă circa 13.000 de tone”, a spus specialistul.

În opinia sa, problemele de mediu se ridică în cazul unor accidente la iazurile de decantare, cum a fost la Baia Mare, în 2000 când s-a rupt digul de nisip sau la Certej în anii „70 când deversarea „a dărâmat trei blocuri și a omorât 100 de oameni”.

6%, un procent mic pentru România?

Redevența pe care ar urma să o încaseze România de la Roșia Montana Gold Corporation este de 6%, o rată mai mare decât cea negociată la început. Cu toate acestea, nimeni nu știe să explice concret dacă aceste șase procente reprezintă un câștig mare sau mic pentru România.

Dacă te uiți în alte țări din Europa, și nu numai,  6% se apropie de limita maximă, susțin unii membri ai comisiei speciale însărcinată cu proiectul Roșia Montană. Și, potrivit statisticilor, au dreptate.

Pe primul loc în topul redevențelor pentru metale prețioase se clasează Rusia, chiar cu 6%, în timp ce locul al doilea îi revine Australiei, cu 4,5%. China, care este cel mai mare producător de aur din lume, practică o redevență de 4%, pe lângă alte taxe, la același nivel fiind și Marea Britanie și Bulgaria. La polul opus, cele mai mici redevențe se percep chiar în Finlanda, țara dată exemplu pentru o exploatare minieră cu cianuri, aici fiind aplicată o taxă de 0.15%.

„La prima vedere poate părea mică, însă comparativ cu ce mai e în Europa suntem undeva la limita maximă, dar asta nu înseamnă că noi nu putem cere mai mult. Momentan, câștigul României pare mic și nu cred că e suficient. Dacă stai să pui pe foaie toate lucrurile rele, ce te faci dacă se adeveresc?” explică deputatul Gerea.

De aceeași părere sunt și deputatul PC Ioan Moldovan și senatorul UDMR Alexandru Vegh, care deși consideră că 6% este un procent foarte bun, se poate renegocia pentru mai mult.

De cealaltă parte, parlamentarii lui Dan Diaconescu ridică norma. Cei doi membri din PPDD aleși în comisia specială, deputatul Tudor Ciuhodaru și senatorul Vochițoiu, ar vrea să se ajungă chiar până la 50%.

„Să se dea la o parte toate cheltuielile, suportate de investitor, și să să facă jumătate-jumătate”, spune senatorul. Mai mult, el ar vedea chiar posibilitatea ca tot aurul să rămână în țară. „Zăcământul de aur e al nostru, al românilor, de ce trebuie să-l dăm la alții străini? Nu concepem așa ceva”, mai spune el.

Locuri de muncă, dar nu în minerit

Dacă protestele de la București, din Piața Universității sunt bazate pe eventualele riscuri care ar pune în pericol mediul înconjurător, la Roșia Montană se protestează pentru implementarea proiectul de minerit. „Vrem locuri de muncă”, au strigat și încă mai strigă minerii din Alba.

Cu toate acestea, și acest aspect din proiectul referitor la exploatările de la Roșia Montană este unul discutabil la nivel parlamentar. Câte locuri de muncă vor fi alocate românilor, pe ce perioadă și ce garanții se stipulează sunt principalele întrebări când intrăm în acest capitol.

Pe de altă parte, unii parlamentari cred și în altă metodă de a crea locuri de muncă. Fostul ministru al Mediului, Attila Korodi, spune că este o discuție falsă și că pot fi exploatate și alte ramuri.

„Asta cu locurile de muncă este un joc fals, e adevărat, acolo este o zonă minieră, dar sunt și alte posibilități, cum ar fi serviciile de valoare culturală, agricultură, nu poți să restrângi totul doar la mineri. Zona aia este atât de cunoscută în lume, e atât de frumoasă, să nu spună nimeni că nu ai ce să facă acolo”, explică el.

O altă variantă vede și Mircea Dolha. „Se poate o face o fabrică, așa cum s-a făcut și la Baia Mare”, exemplifică el.

Cât contează „vocea străzii”

„Subiectul Roșia Montană este închis. Protestele și-au spus cuvântul”, a declarat premierul Victor Ponta după ce Crin Antonescu a anunțat că va vota împotrivă, alături de liberali.

Cu toate acestea, se pare că „vocea străzii” nu cântărește atât de mult în luarea deciziei finale, cât contează argumentele experților. „Comisia nu va vota nimic sub presiunea unei anumite părți din cei de pe stradă, ci în cunoștință de cauză”, anunță senatorul PSD Ioan Chelaru.

Mai mult, lipsa argumentelor din partea străzii o constată și fosta moderatoare de televiziune, actualmente senatoare PSD, Gabriela Firea. „În legătură cu acest proiect circulă în spațiul public prea multe abordări emoționale și prea puține argumente raționale”, precizează ea, la solicitarea gândul.

Interesul țării e primordial, spune deputatul PSD Florin Iordache. Totuși, nu exclude nici posibilitatea ca votul în Parlament să fie contrar cerinței electoratului.

„Dacă proiectul se demonstrează că e fezabil și oamenii mi-l cer să nu-l votez, eu îl votez. Dacă e prost și cetățenii să zicem că doresc să-l votez, cu siguranță nu-l votez”, spune el.

Fără a se pronunța concret care ar fi votul lui, dând vina pe lipsa argumentelor, deputatul Moldovan precizează însă că nu se va lăsa influențat de „vocea străzii”. „Rezultatul final va trebui să nu fie influențat de nicio parte a manifestațiilor pentru că asta ar fi moartea democrației, ar fi dictatura străzii. Poporul nu e strada”, conchide el, contactat de gândul.