Prima pagină » Știri politice » Salariile demnitarilor, TĂIATE de Parlament. Ministrul Muncii: Nu e normal să crească înaintea celorlalți bugetari

Salariile demnitarilor, TĂIATE de Parlament. Ministrul Muncii: Nu e normal să crească înaintea celorlalți bugetari

Salariile demnitarilor, TĂIATE de Parlament. Ministrul Muncii: Nu e normal să crească înaintea celorlalți bugetari
Comisiile de Buget-Finanțe și pentru Muncă din Camera Deputaților au decis, luni, cu 23 de voturi „pentru" și 12 voturi „împotrivă", să respingă Ordonanța de salarizare a demnitarilor, proiectul de lege privind respingerea acestui act normativ urmând să fie trimis plenulul Camerei. Acest lucru înseamnă că salariile demnitarilor vor scădea chiar și la jumătate, ajungând la nivelul la care se aflau în luna iulie 2015, înainte să fie majorate printr-o ordonanță de guvern care poartă semnătura lui Gabriel Oprea, premier interimar la acea dată.

Pentru respingere au votat PSD și ALDE, în timp ce PNL și USR au votat împotriva respingerii.

Ministrul Muncii, Lia Olguța Vasilescu, prezentă la discuțiile din Comisii, a precizat că guvernul susține respingerea ordonanței: „Guvernul susține respingerea ordonanței, ca și la Senat. Din punctul nostru de vedere, nu este normal ca salariile înalților demnitari să fie majorate înaintea celorlalți bugetari. Lucrăm la Legea salarizării unitare, care va reglementa toate aceste salarii”, a spus Olguța Vasilescu.

Ordonanța prevedea majorarea salariilor a 48 de înalți demnitari, printre care șeful statului, premierul, președinții Senatului și Camerei, membrii BP ai celor două Camerei, miniștrii, SG al Guvernului, Avocatul Poporului, directorii SRI, SIE, SPP, STS, președinții Curții de Conturi și Consiliului Legislativ, precum și consilierii prezidențiali.

Comisiile au adoptat un amendament potrivit căruia cei vizați de Ordonanță vor avea salarii la nivelul lunii iulie 2015, respectiv salariile de dinaintea emiterii actului normativ, la care se va adăuga un procent de 10%, de care au beneficiat în 2016 ceilalți bugetari. Camera Deputaților este for decizional.

În iulie 2015, Guvernul a aprobat, printr-o ordonanță de guvern care poartă semnătura lui Gabriel Oprea, la acea dată premier interimar în Guvernul României, majorarea salariilor demnitarilor, fostu ministru de Interne precizând atunci că își asumă responsabilitatea pentru aceste creșteri. 

„Nu ne putem preface că este normal ca un președinte un președinte de țară europeană să primească la sfârșitul lunii aproximativ 1500 de euro”, spunea atunci Oprea, adăugând că  „am avut miniștri cu salarii mai mici decât subordonații lor”.

Indemnizațiile președintelui, prim-ministrului și președinților celor două Camere parlamentare ajunseseră, prin această decizie, la 21.540 lei brut (15.108 lei net), remunerație acordată și șefului ICCJ, iar salarizarea vicepremierului fusese fixată la 20.000 lei brut (14.024 lei net). Miniștrii și alte categorii de demnitari, inclusiv șefii serviciilor de informații, primeau o indemnizație lunară de 19.055 lei brut (13.365 lei net). În această ultimă categorie fiind incluși și consilierii prezidențiali, care au rang de ministru.
 
Dragnea a schimbat OUG pe care în 2015 o considera „un lucru bun” 
 
Pe 10 ianuarie, Liviu Dragnea declara că vrea să pice în Parlament OUG prin care s-a stabilit creșterea indemnizațiilor înalților demnitari, motivând că salariul care i-ar reveni i se pare „exagerat”. „Eu vreau să revin la ce era înainte, în loc de 159 milioane, 68 de milioane. Mi se pare suficient”, a spus Dragnea, asta deși, la scurt timp după ce guvernul aprobase, în iulie 2015, majorarea salariilor demnitarilor, afirma că legea „este un lucru bun”. 
 
„Noi vorbim de o serie de demnitari în România care, prin această OUG, au salarii mari. Am spus de la început că nu sunt de acord, că aș putea fi de acord doar dacă în termene rezonabile se va veni cu legea salarizării, se va adopta și toți românii vor avea salarii mai mari. Sunt patru oameni în statul român care au aceleași salarii: președintele României, președintele Senatului, președintelui Camerei Deputaților și premierul”, a declarat Liviu Dragnea, marțea trecută la Antena 3.
 
Dragnea a spus că vrea să se revină „la ce era înainte”, însemnând ca salariul său, cât și cel revenit președintelui României, președintelui Senatului și premierului să scadă de la 159 de milioane de lei la 68 de milioane de lei.
 
„Mi se pare suficient. Putem discuta de salarii mari doar cu o singură condiție: să legăm salariile demnitarilor ca raport sau ca multiplu față de salariul mediu pe economie. Crește România, cresc și salariile astea. Scade România, scad și salariile astea. Mie mi se pare exagerat, niciodată nu am avut salariul atât de mare”, a mai spus Dragnea.
 
În schimb, în iulie 2015, Liviu Dragnea susținea că „această lege este un lucru bun dacă este un prim pas și este urmată de modificarea întregii legi a salarizării”, chiar dacă aceasta și-a produs în cele din urmă efectele, fără să fie însoțită de legea salarizării.
 
„Este o motivație corectă ca președintele, premierul, șefii camerelor, miniștrii să aibă salarii bune pentru că totuși au răspunderi uriașe. Dar nu este suficient. Nu putem ridica salariile înalților demnitari și marea masă a bugetarilor să rămână cu salarii foarte mici. Am înțeles de la ministrul Rovana Plumb că proiectul mare al legii salarizării este aproape gata. Dacă este un pas dintr-un proiect mare, este corect, dar dacă (n.r – ordonanța) rămâne un pas singular, atunci nu e bine”, declara, la acel moment, Liviu Dragnea.