Sancțiunea pe care România o riscă din partea UE din cauza unei legi pe care parlamentarii nu se înțeleg. Cum au ajuns tăierile ilegale de păduri motiv de dispută

Comisia pentru agricultură a Camerei Deputaților ar fi trebuit să poarte, miercuri, o a treia și ultimă rundă de dezbatere pe marginea modificării și completării Legii 171/2010 privind stabilirea și sancționarea contravențiilor silvice, lucru care nu s-a întâmplat, raportul urmând să fie elaborat în comun cu Comisia juridică. Necunoscuta care planează în continuare este procesul legislativ pe care îl vor favoriza deputații, respectiv care dintre cele două forme finale de lucru va ajunge la votul din plen.

Greenpeace România, Fundația Eco-Civica și Plantăm fapte bune în România susțin că „aprobarea OUG 51/2016 cu amendamentele necesare stabilite este cea mai sigură și directă cale pentru completarea legii contravențiilor silvice”, în caz contrar, România riscând să se confrunte cu ” trei probleme grave”.

„Începe o avalanșă a anulării acestor sancțiuni, înlăturarea acestor prevederi ale OUG 51 ar duce la vechile prevederi ale legii 171 și, a treia problemă destul de gravă: am reintra în procedura de infringement, ceea ce ar fi catastrofal pentru statul român. Totul pentru a proteja proprietatea. De fapt, asta încearcă OUG 51: să protejeze proprietatea împotriva acestor furturi, abuzuri, inclusiv de complicitatea personalului silvic. Noi am militat pentru îmbunătățirea salarizării personalului silvic, există fonduri și trebuie să înlăturăm și această presiune, care vine și din lipsa compensărilor pe care trebuie să le acordăm pentru pădurile care au restricții la tăiere”, a explicat, pentru Gândul, vicepreședintele Fundației Eco-Civica, Dan Trifu.

FINANCIAR JetSpy: Avioanele private ale lui Elon Musk au efectuat 355 de zboruri în 2024. Care a fost cel mai lung zbor

23:59

SPORT David Popovici, provocare pentru înotătorul care a câştigat patru medalii de aur la JO Paris 2024

23:16

În cazul în care s-ar merge pe varianta proiectului de lege din 2014, odată ajuns la vot în plen, unele dintre amendamente ar risca să fie respinse, în lipsa consensului, susține Valentin Sălăgeanu, coordonator de campanii la Greenpeace România.

„Se poate trezi cineva în Parlament să zică ‘domne, acel articol e o prostie, trebuie să îl tăiem’. De aici îngrijorarea că putem să vulnerabilizăm acest proces pentru faptul că nu se merge pe procedura cea mai simplă care ne asigură continuitate legislativă fără niciun fel de dubiu”, a declarat, pentru Gândul, Valentin Sălăgeanu.

„Scrupuloșii zic că nu e vid legislativ, că există legea din 2010. Da, dar noi suntem în 2017”

În plus, această procedură ar fi „mai complicată”, în contextul în care forma finală a proiectului din 2014 „ar trebui să conțină o serie de prevederi foarte specifice” pentru a nu intra „într-o zonă gri”, în sensul în care OUG 51 să nu devină vulnerabilă în fața unui atac la CCR. 

„E acel interval de timp între intrarea automată în vigoare a unei abrogări și intrarea în vigoare a unei legi care stabilește contravenții. Pentru întreaga acea perioadă, dacă nu e bine reglementată legea prin care se votează cum, când intră în vigoare fiecare, ajungem într-o zonă de vid legislativ în sensul că se aplică doar prevederile legii din 2010. Scrupuloșii zic că nu e vid legislativ, că există legea din 2010. Da, dar noi suntem în 2017. Dacă în 2017 aplicăm legea din 2010, este clar că nu e în regulă pentru că legea din 2010 de aia a trebuit să fie amendată, în baza ei riscam infringement de la Comisia Europeană”, a detaliat Sălăgeanu.

Mai mult decât atât, dacă am avea chiar și pentru o zi o lege care e mai favorabilă OUG 51/2016, în condițiile respingerii proiectului de lege privind aprobarea actului normativ emis de Guvernul Cioloș, „majoritatea infracțiunilor sau contravențiilor stabilite pe baza OUG 51 o să fie atacabile”.

„Susținem că dacă nu se votează prin lege această ordonanță, la care vot să se adauge și amendamentele necesare, intrăm într-o zonă de procedură legislativă care poate vulnerabiliza legea contravențiilor silvice”, a subliniat, în acest sens, Sălăgeanu.

„Garanția că acest proiect va fi adoptat în forma în care prevedea Ordonanța 51 este aproape hilar”

Ambii susțin faptul că nu au nicio garanție că proiectul de lege din 2014 va fi adoptat în forma în care prevedea Ordonanța 51.  

„Dumnealor spun „hai să lucrăm pe proiectul de lege din 2014″, dar garanția că acest proiect va fi adoptat în forma în care prevedea Ordonanța 51 este aproape hilar, este greu de crezut așa ceva cu toată bunăvoința unei părți a politicienilor cu care noi am discutat”, a spus Dan Trifu.

Totodată, în ciuda asigurării date de fostul ministru al Apelor și Pădurilor, Doina Pană, potrivit căreia nivelul amenzilor pe care îl prevăd ambele proiecte va „rămâne identic”, Valentin Sălăgeanu susține că „ce se întâmplă în Parlament e dincolo de controlul dânsei”, reiterând faptul că „în Parlament pot interveni schimbări”.

„Din nou, chestiunea de fond care rămâne pentru noi este că e de neînțeles de ce nu se merge pe varianta simplă, directă care ne asigură continuitate legislativă. Deci intră în Parlament această lege de aprobare a OUG, există un aviz de la comisie, care aduce niște amendamente susținute și de Guvern. Aceste amendamente se bagă în proiectul de lege care se votează și asta e. În cealaltă variantă trebuie să abrogăm această OUG și să sperăm că vom redacta legea suficient de bine astfel încât să nu existe aceste lacune asupra cărora avertizam noi în comunicat”, a mai afirmat Sălăgeanu.

„Ne așteptăm să primim o explicație pentru procesul legislativ pe care îl favorizează membrii Camerei Deputaților”

Pe de altă parte, Dan Trifu a declarat, pentru Gândul, că nu exclude promovarea proiectului de lege de modificare a Legii 171/2010 dacă grupurile parlamentare își iau angajamentul că „va include tot ce înseamnă prevederile OUG 51/2016”, plus cele negociate cu ceilalți participanți la proiect.

„În momentul când îmi dai lege de respingere a OUG 51, fără a discuta și proiectul respectiv ca un tot, atunci într-adevăr intervine un pericol major și nu vom accepta acest lucru”, a ținut să precizeze Trifu.

În ceea ce privește dezbaterea de miercuri, Valentin Sălăgeanu a declarat că se așteaptă să primească o explicație, alături de ceilalți reprezentanți ai ONG-urilor, „pentru procesul legislativ pe care îl favorizează membrii Camerei Deputaților”.

La rândul său, Liana Buzea, fondatorul inițiativei „Plantăm fapte bune în România”, a afirmat, pentru Gândul, că se așteaptă ca procesul de dezbatere publică să se facă cât mai transparent.

„Noi ca societate civilă ne mobilizăm să urmărim și ne încurajăm și voluntarii noștri să se implice, să fie toată lumea informată. Și dacă e nevoie să ieșim iar la protest, ieșim iar. Pentru mine e important să știu că dezbaterile se fac în mod transparent. Mă aștept să fie luate în calcul propunerile care vin de la societatea civilă”, a spus Liana Buzea.

Ce a modificat OUG 51/2016

Concret, actul normativ adoptat de Guvernul Cioloș, în 2016, prin modificările aduse la Legea nr.171/2010, a adus amenzi mai severe, fiind prevăzută sancționarea nu numai a celor ce taie sau transporta lemn ilegal, dar și a administratorilor de pădure care nu respectă legea. Mai exact, a introdus peste 100 de noi sancțiuni, iar cuantumul amenzilor existente a fost cel puțin dublat.

Un prim exemplu,, în acest sens:  pentru tăierea, ruperea, distrugerea fără drept de arbori, dacă fapta nu era încadrată ca infracțiune silvică, ordonanța a introdus plata unei amenzi cuprinsă între 1.000 și 12.000 de lei și confiscarea masei lemnoase. Până la momentul adoptării OUG 51, sancțiunea era cuprinsă între 500 și 5000 de lei.

Un al doilea exemplu: în privința autorizării de exploatări forestiere în pădurile virgine, OUG 51/2016 a introdus o amendă cuprinsă între 20.000 și 30.000 de lei, în condițiile în care în vechea lege nu exista niciun fel de sancțiune.

Un al treilea exemplu: pentru transportul de masă lemnoasă fără proveniență legală, amenda s-a majorat la o valoare cuprinsă între 3000 și 10.000 de lei. Asta în contextul în care contravenția era, până acum, cuprinsă între 2.000 și 5.000 de lei. Mai mult, pe lângă confiscarea materialului lemnos, ca măsură complementară s-a introdus și confiscarea mijlocului de transport.

„Un alt element de noutate vizează societățile comerciale care exploatează masă lemnoasă. Aici, am introdus un sistem de puncte de penalizare, asemănător cu cel aplicat în cazul conducătorilor auto (…) O altă noutate se referă la personalul silvic care autorizează exploatări de masă lemnoasă în plus față de ceea ce este prevăzut în amenajamentul silvic, adică peste ceea ce se numește în termeni tehnici „posibilitatea legală.” Pe lângă plata amenzii, aceștia vor fi obligați să achite o sumă egală cu produsul dintre volumul depășit și prețul mediu al unui metru cub de masă lemnoasă pe picior (….) Am prevăzut, de asemenea, că mijloacele de transport cu care s-a realizat transportul materialelor lemnoase care nu au proveniență legală, vor fi confiscate”, declara, pe 1 septembrie, ministrul Mediului, Apelor și Pădurilor de atunci, Cristiana Pașca Palmer.