Sătenii din Țigănești, Teleorman și problemele DE PERTURBAȚIE ALE OMENIRII: Nepoții face copii și-i ARUNCĂ LA GUNOI

Puținii oameni care se plimbă sâmbătă pe străzile din comuna Țigănești, județul Teleorman, par împovărați nu doar de griji, ci și de importanța procesului democratic la care se simt obligați să participe, în virtutea instituirii unei ordini firești a lumii.

Comuna Țigănești, Teleorman. „Comună fruntașă la producția de cereale, legume și zootehnie”, lucru pe care îl aflăm chiar de pe indicatorul de la intrarea în comună.

Pe unii îi mobilizază atașamentul față de valorile tradiționale, pe alții ura față de homosexualii, iar pe restul, atașamentul declarat față de partid și de Liviu Dragnea.

SURSE Șefii Parlamentului, aleși luni dimineață. Daniel Suciu, PSD, la Camera Deputaților și Ilie Bolojan, PNL, la Senat

17:12

ACTUALITATE Victor Ponta: „Am stat la masă cu o persoană care avea o avere mai MARE decât PIB-ul României”

17:00

La secțiile de vot bate vântul, însă autoritățile nu par îngrijorate și nici n-au ieșit să mobilizeze oamenii. E și mâine o zi… Totuși, pe lângă ele sunt strategic așezate birturi, unde se poate dezbate mult și bine problema.

La secția de votare de lângă primărie e cel mai aglomerat. Acolo, oameni vârstnici stau și discută despre homosexualitate, deși recunosc că nu au cunoscut niciodată un homosexual.

Domnul Mitică sare primul:

– Femeia cu bărbatul, nu homosexuali! Îi dau dracului pe ăia. Adică, nu trebuie așa ceva!

– Ați cunoscut vreodată homosexuali?

– Am văzut la televizor.

– Și ce părere aveți despre ei?

– Nu e bine… De unde mai face bărbat cu bărbat copil? Ce familie mai e aia? De ce a lăsat Dumnezeu bărbat și femeie, și orice vită și pasăre, și furnica cu furnicarul, și orice…”

Nu toți sunt, însă, de acord cu asta, pentru că, pentru a evita stresul dat de știri, au renunțat la televizor. Poate tocmai de aceea, ei sunt singurii care nu văd relevanța referendumului, așa că au ieșit la stradă doar pentru a lua pulsul satului:

„Nu merg la referendum! Dacă ar fi fost un referendum pentru imunitate, a politicienilor sau pentru mai multe să bage… dar bagă ce le convine lor. Unii spune că să distragă atenția. Dar mie nu-mi distrage atenția de la treburile pe care le am eu. Nu mă interesează lucrul ăsta pe mine”.

Mult mai aprinsă e atmosfera la birtul din sat. Nu de alta, dar după ce au votat la referendum în acord cu principiile tradiționalismului creștin, sătenii din Țigănești s-au dus să se cinstească pentru efort cu bere și votcă. Acolo, oamenii cred că e cazul să se termine odată cu aceste probleme „de perturbație a omenirii”.

Și, chiar dacă au văzut homosexuali numai la televizor, sunt convinși că păcatul unor astfel de persoane este atât de apăsător, încât e dificil chiar să discuți liber despre el.

„Referendumul e un lucru foarte bun, pentru ca să se termine odată cu problemele astea de perturbație a omenirii! Ori ești soț și soție, ori suntem de același sex unul cu altul! Deci e foarte corect, pentru că se desface odată toate problemele astea! Unii fac așa, alții… Să fie o lege, să se dea o lege pentru totdeauna! Homosexualitatea e un lucru foarte rău. În primul rând că pierdem natalitatea.

– Ați cunoscut vreodată un homosexual?

– Nici nu vreau să cunosc! Dar văzând niște filme din astea nenorocite, s-ar putea să fie și la noi în sat”

Relaxat cu ajutorul alcoolului, unul dintre săteni nu se mai poate abține și mărturisește deschis: „Nepoată, noi suntem oamenii lui Dragnea!”

La aceste vorbe, partenerul de sticlă nu se mai poate abține și-l lovește peste cap, cerându-i să tacă. Dar omul are ceva de spus: „Suntem oamenii lui Dragnea, noi suntem pesediști. O spun în față, spun drept! Ne ducem la vot, că n-avem încotro! Nu fusei că azi avui treabă, dar mâine sunt la prima oră acolo!”

Ceilalți, care au apucat să voteze, nu au nicio problemă în a ne demonstra asta cu buletinul, în ciuda insistențelor noastre de a nu ne arăta actele personale. Apoi, cel mai vocal din grup, trage și concluzia înțeleaptă: „Să știți că nu e rău să se astupe odată gura la unii… că aicea există forță politică, unii așa, alții… ca într-o familie: dacă se ceartă femeia zice că nu zic nici de-al dracu ca tine, și nici tu ca mine și se alege praful de soția aia.. De casa aia și de toate alea. Așa am ajuns aicea. Dacă unul zice că nu este bine, a propus Iohannis una, nu e bine, a propus Dragnea alta, iar nu e bine. Și se mănâncă între ei și, dacă stăm să ne gândim, pentru noi e greu. Deci când se ceartă stăpânii, slugile o duce greu!”

La intrarea în comună, dincolo de indicatorul care arată caracterul fruntaș al locului, e o tarabă cu fructe. O bătrână tocmai își face cumpărăturile și pare foarte împăcată cu faptul că s-a organizat un referendum pentru definirea familiei. Și vânzătoarea e de aceeași părere, așa că nu apare nicio divergență. Bătrâna se gândește la natalitate, deși crede că banii puteau fi cheltuiți și altfel: „Să facă spitale, să facă școli, să facă copii, să facă lumea ce să-ți mai zic? Să fim bine, sănătoși. Nepoții face copii și-i aruncă la gunoi. Dar nu e frumos, să îi mai oprească! Să mai facă copii, fete mari să-i arunce prin tomberoane. Mă, să facă bine pentru țară! Atât!”.

În fața Primăriei din comună, o mașină înmatriculată cu număr „PSD”, condusă de viceprimar, așteaptă cuminte ca șoferul să verifice starea secției de votare.

Pe o bancă de peste drum, un alt bătrân așteaptă. Spune că a venit de la muncă și nu a reușit să voteze, dar se pregătește să facă asta, pentru că referendumul este perfect justificat: „Dar cum să nu? Păi e important să se căsătorească bărbat cu fată, nu bărbat cu bărbat. Aia ce dracu e? Preotul a trecut ieri pe aici, l-am salutat, că avem vreo șase, la mănăstire doi sau trei. Au spus să mergem la Referendum, da!”.

În comuna Țigănești, comună fruntașă la producția de cereal, legume și zootehnice e liniște de referendum. Oamenii știu exact ce cred despre lucruri pe care nu le-au văzut niciodată. Iar străzile sunt încărcate de o tristețe specifică, pe care nici măcar o victorie a referendumului n-ar putea s-o șteargă.

Comuna Țigănești se află în partea de sud României, aproximativ în centrul județului Teleorman, pe malul drept al râului Vedea. Populația este preponderent îmbătrânită și oamenii trăiesc din activități agricole. Cei tineri sunt șomeri sau, pur și simplu, au plecat…