Se pune lacăt pe cheltuielile de la stat, cu excepții. De unde face Guvernul rost de bani, pe ultima sută de metri?

După ce legea de asumare a trecut de Parlament, urmează noi acte normative privind reducerea cheltuielilor bugetare, menite să țină România în ținta de deficit asumată. Guvernul lucrează la un document, prin care vrea să mai strângă puțin cureaua cheltuielilor de la stat. 

Economia la buget este valabilă doar pentru lunile noiembrie și decembrie.

Astfel, conform unui document al proiectului de ordonanță privind reducerea cheltuielilor bugetare pe anul 2023, autoritățile și instituțiile publice au interzis la cheltuieli bugetare pentru:

POLITICĂ Ambasadorul României în Austria, Emil Hurezeanu, REFUZĂ propunerea de a candida la Preşedinţie: „Nu port pălării mai mari decât îmi permite capul”

21:43

TRAGEDIE Un avion de mici dimensiuni, cu 10 persoane la bord, s-a PRĂBUȘIT peste mai multe magazine din centrul unui oraş turistic din Brazilia

21:16

a) ”Bunuri și servicii” pentru alineatele ”Furnituri de birou” și ”Alte bunuri și servicii pentru întreținere și funcționare” ;
b) Reparații curente;
c) Bunuri de natura obiectelor de inventar;
d) Cărți, publicații și materiale documentare;
e) Consultanță și expertiză;
f) Pregătire profesională;
g) Studii și cercetări;
h) Contribuții ale administrației publice locale la realizarea unor lucrări și servicii de interes public local, în baza unor convenții sau contracte de asociere;i) Alte cheltuieli, cu excepția alineatelor ”Chirii” și ”Executarea silită a creanțelor bugetare”;
j) Asociații și fundații, cu excepția angajamentelor ce vizează domeniile ”Sănătate” și ”Asistență socială”;

De asemenea, toate cheltuielile pe care instituțiile le vor face în ultimele două luni ale anului trebuie să fie sub nivelul celor din perioada ianuarie-septembrie 2023.

Derogări, în situații excepționale

Guvernul interzice și festivalurile, concertele și competițiile locale, mai puțin acelea de la finalul anului. Și în acest caz, sumele alocate petrecerilor nu pot depăși fondurile cheltuite, pe același segment, în primele nouă luni ale anului.

De precizat că, în „situații excepționale și temeinic justificate, Guvernul României poate emite derogări astfel încât să se treacă peste prevederile acestei OUG, prin adoptarea de memorandumuri și numai „în funcție de evoluția deficitului bugetar în anul 2023”.

Plata drepturilor salariale câștigate în instanță va fi amânată până la anul, conform proiectului. Este vorba despre tranșele aferente anului 2023 din sumele prevăzute prin hotărâri judecătorești având ca obiect acordarea unor drepturi de natură salarială stabilite în favoarea personalului din instituțiile și autoritățile publice, care fac obiectul plății eșalonate, reglementate prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 114/2018.

De remarcat faptul că, în temeiul construcției acestui proiect, se menționează procedura de deficit excesiv care a fost declanșată asupra țării noastre „întrucât deficitul ESA a depășit pragul stabilit de reglementările europene de 3% din PIB în anul 2019”.

Reamintim că, pe 4 martie 2020, Comisia Europeană recomandat deschiderea procedurii de deficit excesiv pentru România, decizie ce a fost acceptată de Consiliul Uniunii Europene, pe 3 aprilie 2020, în timpul mandatului Cabinetului Orban.

În documentul Comisiei, principala măsură identificată drept cauză a creșterii deficitului a fost majorarea pensiilor, inițiată de Guvernul Dăncilă și votată în iunie 2019 de PSD, ALDE, PMP, PRO România, UDMR și minorități.

Tot documentul subliniază că „traiectoria de ajustare asumată de țara noastră prin intermediul Programului de convergență 2022-2025 prevede ca deficitul bugetar pentru anul 2023 să nu depășească 4,4% din produsul intern brut”.

CITEȘTE ȘI:

Marcel Ciolacu, după întâlnirea cu sindicaliștii din învățământ: „Împreună am găsit soluțiile pentru eliminarea inechităților salariale din educație”

VIDEO | „Together we can beat cancer” / Patru spitale din România și Serbia vor fi dotate cu aparatură pentru tratarea cancerului