Sebastian Burduja, pentru fDi Intelligence: Neptune Deep e o modalitate de a ajuta Moldova, eventual Ucraina, cu rezervele noastre de gaze

Ministrul Energiei, Sebastian Burduja, analizează pentru publicația britanică fDi Intelligence piața de energie din România. 

Burduja declară că scopul țării noastre este să atingă nivelul de „leadeship energetic pentru întreaga regiune a Europei de Sud-Est”. Însă, acest lucru trebuie să se bazeze pe realitatea „trilemei energetice” – nevoia ca energia să fie sigură, la prețuri competitive și ecologică.

România are unul dintre cele mai diversificate mixuri energetice din UE, scrie fDi Intelligence, cu centrale hidroelectrice, capacitate de energie regenerabilă, propriile rezerve de combustibili fosili, o istorie de energie nucleară și unul dintre cei mai mici importatori neți de energie din bloc — la doar 10,9% în 2021.

ACTUALITATE Victor Ponta: „Pe 20 ianuarie se resetează TOATĂ lumea”

16:30

ACTUALITATE Victor Ponta: „America nu mai e CONDUSĂ de la Washington, ci de la Mar-a-Lago”

16:08

Planul pe termen mediu și lung este de a folosi gazul și energia nucleară ca producție de bază pentru a ajuta la o producție intermitentă de energie regenerabilă cât mai mare posibil și pentru a dezvolta capacitatea de stocare, se arată în articol.

„Putem crea valoare din acest gaz și nu doar să-l exportăm”

În iunie 2023, OMV Petrov din Austria a ajuns la o decizie finală de investiție cu privire la planurile sale de 4 miliarde de euro în Marea Neagră. În blocul offshore Neptun Deep, OMV dezvoltă două zăcăminte de gaze, împreună cu Romgaz, cel mai mare furnizor al țării, cu o producție estimată de 140.000 de barili pe zi începând cu 2027.

Acest lucru va face România cel mai mare producător din UE și autonom în gaze, arată sursa citată.

Neptune Deep este o modalitate de a ajuta Republica Moldova, eventual Ucraina, și alte țări vecine cu rezervele noastre de gaze, declară Burduja.

Ministrul Energiei mai transmite că obiectivul este să creștem industriile mari consumatoare de gaze în România, cum ar fi produsele farmaceutice și îngrășămintele, înainte de anul 2027.

Putem crea valoare din acest gaz și nu doar să-l exportăm sau să-l ardem în magazinele noastre.

Nu toată lumea acceptă planul. Activiștii Greenpeace din România, Bulgaria și Cehia au organizat un protest pe 27 martie împotriva proiectului Neptun în fața sediului OMV Petrom din București. Au pictat „Fără gaz nou” cu litere mari galbene pe clădirea companiei.

Strategia Guvernului României este să se bazeze pe gaz ca material combustibil de tranziție pe termen scurt și mediu, potrivit ministrului Burduja.

Centralele pe cărbune sunt închise și înlocuite cu altele pe gaz, inclusiv o centrală pe gaz de 1700 de megawați din Mintia, vestul României, care urmează să fie finalizată jumătate până în prima jumătate a lunii mai 2025.

„România are o tradiție de lungă durată în sectorul nuclear”

Planul României de a genera mai multă energie de bază este susținut și de energia nucleară. Efortul de a genera electricitate în acest fel a început în vremea comuniștilor sub Nicolae Ceaușescu, care a condus România cu o mână de fier timp de 25 de ani, înainte de a fi răsturnat și executat în 1989, scrie fDi Intelligence.

România are o tradiție de lungă durată în sectorul nuclear, care datează din anii 1970, unde am luat decizia strategică de a ne baza pe tehnologia canadiană numită Candu. Acest lucru a fost foarte diferit de orice a decis altcineva din spatele Cortinei de Fier, care a fost să meargă în Uniunea Sovietică pentru tehnologie, combustibil și așa mai departe.

În prezent, sunt în funcțiune două reactoare la centrala nucleară de la Cernavodă, care se află la aproximativ o oră de mers cu mașina de portul Constanța de pe litoralul românesc al Mării Negre. În noiembrie 2023, guvernul canadian a semnat un acord cu compania locală de inginerie AtkinsRéalis și operatorul nuclear de stat al României Nuclearelectrica pentru a renova un reactor CANDU la Cernavodă.

Sebastian Burduja anunță că alte două reactoare la scară mare sunt programate să fie puse în funcțiune până în 2031 și 2032.

Despre reactoarele nucleare modulare mici (SMR), Burduja afirmă că România are un obiectiv „ambițios” de a deveni printre primele țări din lume care au SMR-uri în funcțiune până în 2029.

„Nu vrem să subvenționăm producția din alte părți ale globului”

Cifrele de la fDi Markets indică o creștere a capitalului care intră în sectorul energetic al României. Anul trecut, dezvoltatorii străini de energie regenerabilă au promis 3,1 miliarde de dolari pentru proiecte solare și eoliene din România, cel mai mare nivel din ultimii zece ani.

Ministrul Burduja își dorește ca România să joace un rol în construirea lanțurilor europene de aprovizionare cu energie.

Nu vrem să subvenționăm producția din alte părți ale globului care nu respectă aceleași reguli ale unei economii de piață, ale statului de drept și așa mai departe, spune el, într-o referire voalată la dominația Chinei în lanțurile de aprovizionare în domeniul solar și eolian, conform fDi Intelligence.

Sursa: Mediafax foto

CITEȘTE ȘI: