Sebastian Ghiță, trimis în judecată pentru opt infracțiuni
Dosarul în care Sebastian Ghiță are opt capete de acuzare a fost trimis spre judecare la Înalta Curte de Casație și Justiție, procurorii arătând în rechizitoriu modalitatea prin care deputatul a pus la punct un sistem infracțional care funcționa în județul Prahova și prin care persoane cheie din Poliție și procuratură răspundeau comenzilor acestuia.
Alături de Sebastian Ghiță au mai fost trimiși în judecată Liviu Tudose, la data faptelor procuror general al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Ploiești, sub acuzațiile de luare de mită și folosirea de informații ce nu sunt destinate publicității, Viorel Dosaru la data faptelor șef al IPJ Prahova, pentru săvârșirea infracțiunilor de luare de mită, favorizarea făptuitorului, trafic de influență și folosirea de informații care nu sunt destinate publicității, Constantin Ispas, ofițer de poliție și Aurelian Constantin, la data faptelor procuror general adjunct al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Ploiești pentru săvârșirea infracțiunilor de cercetare abuzivă și folosirea de informații care nu sunt destinate publicității.
În rechizitoriul procurorilor se arată că „în perioada iunie 2013 – primăvara anului 2014, în timp ce pe rolul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Ploiești se afla, în curs de urmărire penală, o cauză complexă în care se efectuau cercetări cu privire la săvârșirea unor infracțiuni de evaziune fiscală și spălare de bani, mai multe persoane vizate au obținut informații confidențiale pe mai multe căi, printre beneficiarii acestor informații nedestinate publicității fiind și Ghiță Sebastian Aurelian”.
Informațiile confidențiale priveau obiectul unor cercetări asupra unor persoane fizice sau juridice, măsurile de supraveghere tehnică dispuse, măsurile preventive ce urmau a fi luate, numele procurorului de caz și ale ofițerilor de poliție delegați să efectueze urmărire penală.
„Concret, folosindu-se de influența pe care o avea și pe care o exercita efectiv pentru menținerea și promovarea în funcții publice a anumitor persoane, inculpatul Ghiță Sebastian Aurelian i-a capacitat pe inculpații Tudose Liviu Mihail și pe Dosaru Viorel să-i furnizeze informații confidențiale din dosarul aflat în curs de urmărire penală”, mai arată rechizitoriul DNA.
Sursa citată mai spune că în schimbul informațiilor nedestinate publicității pe care le-a obținut, Sebastian Ghiță a promis, pe de o parte, lui Dosaru Viorel că îl va sprijini să își mențină funcția, dar și să obțină alte funcții de conducere.
Pe de altă parte, a acordat magistratului Tudose Liviu Mihail sprijin în vederea obținerii unor funcții de conducere în cadrul unor instituții publice centrale. În referatul DNA se află și o declarație dată la începutul lunii martie de procurorul Liviu Tudose, în care acesta susține că „în primăvara anului 2014, împreună cu Ghiță Sebastian Aurelian a mers la Victor Ponta, ocazie cu care premierul i-a oferit o funcție de conducere, respectiv director Departamentului pentru Luptă Antifraudă sau o funcție de execuție în cadrul ONPCSB, propunere cu care acesta, în principiu, a fost de acord, dar care nu a mai fost materializată”, se arată în referatul Direcției Naționale Anticorpuție.
„Într-un alt context, în cursul lunii martie 2011, pentru a stopa difuzarea unor reportaje denigratoare la adresa unei anumite societăți comerciale, prin intermediul unui post de televiziune a cărui activitate o controla prin intermediul SC Asesoft International SA, inculpatul Ghiță Sebastian Aurelian l-a constrâns pe reprezentantul acelei societăți comerciale să încheie, în mod fictiv, un contract de prestări servicii. Scopul încheierii contractului era ca SC Asesoft Internațional SA să dobândească, în mod injust, un folos patrimonial, respectiv suma de 500 000 euro, reprezentând valoarea contractului menționat. Din acea sumă, SC Asesoft Internațional SA a primit, în două tranșe, în perioada iunie – septembrie 2011, suma totală de 610. 202, 96 lei”.
Procurorii DNA îl mai acuză pe Sebastian Ghiță și că, la data de 22 iulie 2012, ar fi condus fără permis, context în care ” i-a solicitat unei persoane cu funcție de conducere din I.P.J. Prahova să intervină pe lângă lucrătorii de poliție rutieră din cadrul Biroului DN1, astfel încât aceștia să nu dispună măsurile legale”, în schimb promițându-i că-l va sprijini pentru a-și păstra funcția.
În vara anului 2013, Ispas Constantin, ofițer de poliție, a pretins unui om de afaceri susținere politică pentru ocuparea unor funcții în cadrul M.A.I., prevalându-se de influența asupra unui procuror cu funcție de conducere din cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Ploiești, pentru a-l determina pe acesta din urmă să îi ofere informații ce nu erau destinate publicității. Respectivul om de afaceri era vizat în dosarul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Ploiești și se afla în relații foarte apropiate cu lideri politici locali și centrali. În perioada septembrie 2013- octombrie 2013, informațiile respective i-au fost furnizate lui Ispas Constantin de procurorul general adjunct al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Ploiești, Mihăilă Aurelian Constantin mai transmit procurorii.
În 2014, Mihăilă Aurelian Constantin, în calitate de procuror general adjunct al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Ploiești, a permis unei alte persoane accesul la informații ce nu erau destinate publicității dintr-un dosar penal diferit, în scopul de a-i fi înmânate unui jurnalist, pentru a le publica. Informațiile respective constau într-un contract de vânzare cumpărare pentru achiziția unui bun și un înscris olograf în care era prezentată, în rezumat, situația de fapt din dosarul menționat.
În vara anului 2014, Mihăilă Aurelian Constantin, în calitate de procuror, a ticluit probe nereale, spun procurorii, constând în plângerea formulată în numele unei persoane împotriva unui alt procuror din aceeași unitate de parchet, sub aspectul săvârșirii unor infracțiuni de fals în declarații. Plângerea respectivă, nedatată și nesemnată a fost ulterior înmânată unui ofițer cu funcție de conducere în cadrul B.C.C.O. Ploiești, pentru a fi valorificată.