FOTO-VIDEO | Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, întâlnire cu președintele Klaus Iohannis. Ce declarații au făcut după convorbirile de la Palatul Cotroceni

Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a fost primit de președintele Klaus Iohannis, luni, la Palatul Cotroceni, potrivit unui comunicat al Administrației Prezidențiale. Cei doi oficiali au avut în program convorbiri tête-à-tête, convorbiri oficiale și declarații de presă comune.

Secretarul general efectuează o vizită în România în perioada 28-30 noiembrie pentru a conduce reuniunea miniștrilor de externe din cadrul NATO. De asemenea, marți va participa la Forumul anual Aspen – GMF București, unde va susține un discurs.

Klaus Iohannis a declarat, în timpul declarației comune cu Jens Stoltenberg, că România va continua să aducă o contribuție substanțială la apărarea colectivă a NATO, cerând o susținere sporită a Alianței atât pentru Ucraina, cât și pentru Republica Moldova, Georgia și Bosnia și Herțegovina.

„Am evaluat astăzi împreună situația de securitate a spațiului euroatlantic generată de agresiunea Rusiei împotriva Ucrainei, cu accent asupra Flancului Estic și a zonei Mării Negre. Mâine (marți – n.r.) va începe, la București, cea dintâi Reuniune a Miniștrilor de Externe ai statelor membre NATO găzduită de România. Aceasta este, totodată, și prima reuniune Aliată de nivel înalt găzduită la București, după Summitul NATO din 2008. O reuniune importantă, pe agenda căreia se vor regăsi și temele abordate în dialogul nostru de astăzi (luni – n.r.). Am subliniat, în discuțiile cu domnul Secretar General, necesitatea implementării cât mai rapide a deciziilor adoptate de Summitul istoric de la Madrid din acest an”, a spus Klaus Iohannis.

Președintele României a mai afirmat că Reuniunea miniștrilor de externe este un important reper în acest proces și în pregătirea Summitului din 2023, care va avea loc în Lituania, la Vilnius.

„Reamintesc faptul că importanța strategică a Mării Negre a fost inclusă, la inițiativa României, pentru prima dată, în Noul Concept Strategic, adoptat la Summitul NATO de la Madrid. Am reiterat, în acest context, relevanța operaționalizării, cât mai repede, a deciziilor de la Madrid privind consolidarea posturii de apărare înaintată pe Flancul Estic al Alianței. România, la rândul său, va continua să aducă o contribuție substanțială la apărarea colectivă a NATO și la consolidarea capabilităților Alianței, acționând, în continuare, ca furnizor de securitate și stabilitate în regiune. Acest angajament se bazează pe măsuri concrete, în primul rând pe decizia de a crește cheltuielile naționale destinate Apărării de la 2% din PIB, cât sunt acum, la 2,5% din PIB începând chiar din anul 2023.

Împreună cu Secretarul General Stoltenberg, am remarcat progresele substanțiale pe care le-am realizat la nivel aliat în decursul celor aproape 10 luni care au trecut de la ultima sa vizită în România. Aceste progrese se reflectă într-o postură semnificativ întărită a NATO pe Flancul Estic, inclusiv în țara noastră și în regiunea Mării Negre. Astfel, din luna februarie și până în prezent, NATO și aliații noștri au desfășurat efective importante în România, cu rol de descurajare, reasigurare și apărare, astfel încât, în prezent, găzduim aproximativ 5.000 de militari aliați”, a adăugat șeful statului.

Iohannis a mai arătat că grupul de luptă NATO din România se află în plin proces de dezvoltare, inclusiv în ceea ce privește elementele care să-i permită creșterea la nivel de brigadă.

„Vom continua să ne coordonăm îndeaproape cu Franța, care este națiune-cadru, alături de Olanda, Belgia și Luxemburg, pentru a atinge capacitatea operațională deplină a acestei structuri cât mai curând. Am arătat, în acest context, că România acționează pentru îndeplinirea propriilor obligații ca națiune – gazdă. Vreau să mulțumesc, încă o dată, tuturor Aliaților pentru solidaritatea demonstrată în toată această perioadă, inclusiv Statelor Unite ale Americii, partenerul nostru strategic – pentru contribuția importantă la securitatea României și a regiunii noastre. În cadrul întâlnirii de astăzi am evidențiat, de asemenea, sprijinul ferm – și concret – al României pentru suveranitatea, integritatea teritorială și independența Ucrainei”, mai spus Iohannis.

El a cerut, de asemenea, o susținere sporită a Alianței atât pentru Ucraina, cât și pentru partenerii NATO cei mai vulnerabili din regiune: Republica Moldova, Georgia și Bosnia și Herțegovina.

„România va continua să ofere asistență multidimensională Kievului pe toate palierele. În aceeași măsură, după cum cunoașteți, depunem eforturi susținute în sprijinul Republicii Moldova pentru a depăși dificultățile de ordin social, economic și energetic generate de războiul din Ucraina. O temă complementară o reprezintă creșterea rezilienței strategice în regiunea Mării Negre, care include aspecte-cheie precum securitatea energetică sau libertatea de navigație. Îi mulțumesc domnului Secretar General pentru efortul său de coordonare a modernizării NATO, pentru a putea răspunde tuturor amenințărilor și provocărilor. Implementarea Conceptului Strategic va conduce la un rol sporit pentru Alianța noastră, de care depinde nu doar securitatea spațiului euroatlantic, ci și stabilitatea ordinii internaționale bazate pe reguli și principii. Acțiunile Rusiei reprezintă o încercare deliberată de a submina și distruge această ordine. De modul în care alegem să răspundem acestei provocări va depinde în mare măsură cum va arăta viitorul lumii noastre. De aceea avem nevoie mai mult ca oricând de un NATO puternic și solidar și mă aștept ca Reuniunea Ministerială care începe mâine să reconfirme acest obiectiv”, a încheiat președintele României, Klaus Iohannis.

Jens Stoltenberg: „Sunt recunoscător României pentru sprijinul acordat Finlandei și Suediei”

La rândul său, secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a declarat că este recunoscător României pentru sprijinul acordat în ceea ce privește aderarea la alianță a Finlandei și Suediei.

„În chestiunea Finlandei și Suediei s-a luat o decizie istorică la Madrid de a invita cele două țări să se alăture NATO. 28 din țările membre au ratificat aceste protocoale. Acestea includ România și sunt recunoscător pentru sprijinul acordat Finlandei și Suediei. Am încredere că toți aliații noștri vor ratifica acest instrument și cele două țări vor deveni membri importanți pentru cele două țări, dar și pentru întreaga alianță pentru că NATO va deveni mai puternic”, a spus Jens Stoltenberg.

Șeful NATO a vorbit și despre importanța acceptării în organizație a celor două țări nordice.

„Țările acestea au forțe bine echipate, bine dotate, echipate, pregătite. E important și pentru legătura dintre America de Nord și Europa care este «coloana vertebrală» a Alianței. De asemenea, dacă vă uitați pe hartă, suntem cu toții de acord, cred, că întărirea Flancului Estic, în special a Balticilor, este realizată prin a avea Finlanda și Suedia ca membri ai Alianței. Este bine și pentru ele, dar și pentru NATO, dar și pentru relația transatlantică”, a precizat Jens Stoltenberg.

Ratificarea protocoalelor privind aderarea celor două țări la NATO a fost făcută de toate țările membre cu excepția Turciei și Ungariei.

Premierul maghiar a anunțat că Parlamentul de la Budapesta va aproba protocolul la începutul anului viitor, în timp ce Turcia nu a luat încă nicio decizie. Pentru primirea de noi membrii trebuie să existe aprobări de la toate țările membre.

Șeful NATO: Ar fi o tragedie dacă ar câștiga Putin. Lumea ar deveni mai periculoasă

Secretarul general al NATO a mai precizat că NATO va sprijini Ucraina, pentru că dacă ar câștiga Rusia ar fi o tragedie nu doar pentru poporul ucrainean, ci și pentru întreaga lume, care ar deveni mai periculoasă.

Întrebat, luni, în conferința de presă de la București, dacă are informații privind o posibilă escaladare a războiului din Ucraina, secretarul general al NATO a spus că „războaiele sunt greu de prevăzut” și a vorbit despre „greșeala strategică” a lui Vladimir Putin.

„Luna trecută am văzut că președintele Putin a făcut o mare greșeală strategică, a subestimat forța poporului, armatei și nivelului politic din Ucraina. A crezut că poate să preia controlul întregii țări în doar câteva zile, după care trupele ruse au fost respinse din Kiev, apoi din Harkiv, apoi din Herson”, a spus Stoltenberg.

Secretarul general al NATO a spus că sarcina Alianței este de a sprijini Ucraina, pentru că este singura modalitate de a obține „un rezultat pozitiv”. În caz contrar, „lumea ar deveni mai periculoasă”.

„Sarcina noastră este să sprijinim Ucraina pentru că știm singura modalitate de a obține un rezultat pozitiv este să întărim capacitatea lor de luptă. La un moment sau altul războiul probabil că se va termina la masa negocierilor, însă rezultatul negocierilor depinde de situația de pe câmpul de luptă. Sprijinim, așadar, Ucraina, și pentru că știm că ar fi o tragedie pentru poporul ucrainean dacă ar câștiga Putin, dar și lumea întreagă va deveni mai periculos pentru că mesajul va fi către toți liderii autoritari că prin uz de forță legiferat în țara respectivă se pot atinge niște obiective. Vom fi într-o lume mai periculoasă și vom fi mai vulnerabili. Nu putem da înapoi acum”, a mai afirmat Jens Stoltenberg.

Miniştrii de Externe din statele Alianţei Nord-Atlantice vor discuta, la Bucureşti, despre modalităţile de suplimentare a susţinerii pentru Ucraina şi pentru alte state partenere supuse presiunilor Rusiei, inclusiv Republica Moldova, afirmă secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg.

„Aici, la Bucureşti, miniştrii de Externe din statele NATO vor aborda modalităţi de suplimentare a susţinerii pentru Ucraina, precum şi pentru alţi parteneri care se confruntă cu presiuni ruse, Bosnia-Herţegovina, Georgia şi Republica Moldova. În calitatea de vecin al Ucrainei, aţi demonstrat găzduirea cu generozitate a peste 1,5 milioane de refugiaţi. Aţi facilitat exportarea a milioane de tone de cereale ucrainene, pentru a contribui la atenuarea crizei alimentare mondiale. Şi furnizaţi asistenţă militară semnificativă Ucrainei. Nu îi putem permite lui Vladimir Putin să câştige. Acest lucru le-ar arăta liderilor autoritarişti din întreaga lume că îşi pot atinge scopurile utilizând forţa militară, iar lumea ar fi transformată într-un loc mai periculos pentru noi toţi. Prin urmare, este în interesul nostru de securitate să susţinem Ucraina”, a declarat Jens Stoltenberg în conferinţa de presă organizată împreună cu preşedintele României, Klaus Iohannis.

Tot luni, secretarul general NATO a fost primit și de premierul Nicolae Ciucă, la Palatul Victoria, iar marți se va întâlni cu președintele Camerei Deputaților, Marcel Ciolacu.