Decizie CSAT: România va dona Ucrainei un sistem de rachete PATRIOT
Convocat pentru joi, 20 iunie, CSAT se reunește pentru a analiza o serie de teme importante. Printre subiectele care „ard”, sistemul antiaerian Patriot, cerut de Ucraina, și candidatura președintelui Klaus Iohannis la șefia NATO.
UPDATE
Consiliului Suprem de Apărare a Ţării a decis, joi, având în vedere deteriorarea semnificativă a situaţiei de securitate în Ucraina, donarea către Ucraina a unui sistem PATRIOT.
Având în vedere deteriorarea semnificativă a situației de securitate în Ucraina, ca urmare a atacurilor constante și masive ale Rusiei asupra civililor și a infrastructurii civile, mai ales asupra celei energetice, precum și consecințele regionale ale acestei situații, inclusiv asupra securității României, în strânsă coordonare cu Aliații, membrii Consiliului au decis donarea către Ucraina a unui sistem PATRIOT, se precizează în comunicatul publicat după Consiliul Naționat de Apărare a Țării.
Potrivit comunicatului oficial, pe ordinea de zi a şedinţei CSAT s-a aflat analizarea stadiului şi a perspectivelor conflictului din Ucraina şi a implicaţiilor pentru România.
În acest context, a fost subliniată deteriorarea continuă a situației de securitate în vecinătatea estică a țării noastre, ca urmare a intensificării acțiunilor militare ale Rusiei, fiind subliniate implicațiile și riscurile mai largi de securitate pe care aceste acțiuni le generează pentru regiune, în special pentru Republica Moldova, dar și pentru securitatea europeană și euroatlantică, arată CSAT.
În discuţiile pe acest subiect, au fost subliniate eforturile de sprijinire a Ucrainei, cu punctarea perspectivelor oferite de Summitul de la Washington, D.C. pentru un angajament sporit al NATO faţă de Kiev.
România a sprijinit Ucraina încă de la începutul izbucnirii conflictului, fiind înţeleasă situaţia dramatică mai ales din perspectiva asigurării sistemelor defensive esenţiale în contracararea agresiunii declanşate de Federaţia Rusă, care loveşte zonele urbane şi infrastructura critică a ţării vecine, Ministerul Apărării Naţionale a prezentat Consiliului Suprem de Apărare a Ţării o analiză detaliată privind situaţia operaţionalizării celor patru sisteme PATRIOT, derularea programului de înzestrare cu celelalte trei sisteme, importanţa operaţională a acestora la nivel naţional şi aliat, precum şi impactul generat de un eventual transfer al unui sistem, anunţă CSAT.
Potrivit CSAT, ”având în vedere deteriorarea semnificativă a situaţiei de securitate în Ucraina, ca urmare a atacurilor constante şi masive ale Rusiei asupra civililor şi a infrastructurii civile, mai ales asupra celei energetice, precum şi consecinţele regionale ale acestei situaţii, inclusiv asupra securităţii României, în strânsă coordonare cu Aliaţii, membrii Consiliului au decis donarea către Ucraina a unui sistem PATRIOT”.
Această donare se face cu condiţia continuării negocierilor ţării noastre cu Aliaţii, în special cu partenerul strategic american, în vederea obţinerii unui sistem similar sau echivalent, care să răspundă nevoii de asigurare a protecţiei spaţiului aerian naţional, de modernizare a Armatei României şi de asigurare a interoperabilităţii cu sistemul NATO, fiind, totodată, necesară identificarea unei soluţii temporare de acoperire a vulnerabilităţii operaţionale astfel create, arată sursa citată.
Decizia s-a bazat pe o evaluare tehnică aprofundată a autorităţilor române, fiind luate toate măsurile pentru eliminarea riscului de creare a unor eventuale vulnerabilităţi pentru România. În acelaşi timp, vor continua discuţiile cu aliaţii astfel încât apărarea aeriană a ţării noastre să fie în continuare consolidată.
Poziţionarea României este şi va continua să fie fără echivoc în susţinerea multidimensională a Ucrainei, alături de comunitatea internaţională, în dreptul său legitim la autoapărare în faţa agresiunii ilegale şi neprovocate a Rusiei, mai transmite CSAT.
Discuțiile la nivelul CSAT au vizat și demersurile naționale de consolidare a cooperării și a interacțiunii bilaterale cu Ucraina, evidențiate de procesele în curs privind stabilirea unui Parteneriat Strategic între România și Ucraina și consolidarea cooperării pe linie de securitate.
Forţele armate ale României care vor participa la misiuni şi operaţii în străinătate, în 2025
În cadrul şedinţei CSAT, membrii Consiliului au analizat şi au aprobat forţele armate ale României care pot fi puse la dispoziţie pentru participarea la misiuni şi operaţii în afara teritoriului statului român în anul 2025, anunţă CSAT.
Potrivit deciziei CSAT, ”ţara noastră va prelua funcţia de comandant al operaţiei EUFOR Althea, în teatrul de operaţii din Bosnia şi Herţegovina, începând cu luna ianuarie 2025, pentru o perioadă de 12 luni”.
CSAT a aprobat obiectivele României la Summitul NATO
Au fost trecute în revistă obiectivele prioritare ale României pentru Summitul NATO de la Washington, D.C. din 9-11 iulie 2024, fiind evidenţiată necesitatea ca Summitul să permită reconfirmarea solidităţii unităţii transatlantice, să înregistreze progrese decisive în consolidarea posturii NATO de descurajare şi apărare, pe linia celor decise la reuniunile de la Madrid şi Vilnius, dar şi să marcheze o angajare sporită politică şi practică faţă de Ucraina, în paralel cu menţinerea angajamentului pentru partenerii vulnerabili şi pentru interacţiunea cu partenerii globali, se mai arată în informarea Consiliului.
La şedinţă au participat premierul Marcel Ciolacu, ministrul Apărării Naţionale, Angel Tîlvăr, ministrul de Interne, Cătălin Predoiu, ministrul Justiţiei, Alina Gorghiu, ministrul Economiei, Antreprenoriatului şi Turismului, Radu Oprea, reprezentanţi ai SRI şi SIE, şeful SMAp, Gheorghiţă Vlad, consilierul prezidenţial Ion Oprişor, secretarul CSAT, Mihai Şomordolea, potrivit imaginilor transmise de Administraţia Prezidenţială.
ȘTIREA INIȚIALĂ
Poziția MApN în chestiunea „Patriot”
„Problema este de actualitate”, a spus preşedintele Klaus Iohannis referindu-se la furnizarea unui sistem Patriot Ucrainei.
Aceste discuții au apărut în primăvară. În timp ce se afla la Washington, Klaus Iohannis a făcut o serie de declarații după întâlnirea cu preşedintele american Joe Biden. Ulterior, premierul Marcel Ciolacu a declarat că ministrul Apărării, Angel Tîlvăr, are rezerve în privința oportunității livrării acestui sistem.
Surse militare susțin că în MApN există două curente. Unii militari consideră că România trebuie să folosească toate mijloacele pentru a-şi consolida capacitatea de apărare. Ceilalți cred că interesul vital al țării noastre este ca Ucraina să reziste, pentru a nu avea graniţă comună cu Federația Rusă. Și tocmai în acest scenariu România trebuie să ajute Ucraina cu sisteme de armament, așa cum procedează Polonia şi țările baltice.
Pe ordinea de zi a Ședinței CSAT mai sunt incluse subiecte referitoare la obiectivele României pentru Summitul NATO din 2024, forțele și mijloacele Armatei României ce pot fi puse la dispoziție pentru participarea la misiuni și operații în afara teritoriului statului român în anul 2025 și evoluția conflictului din Ucraina.
Ce decizie a luat Iohannis în privința NATO
De asemenea, tot în ședința CSAT de joi, Klaus Iohannis își va anunța decizia privind candidatura la șefia NATO.
„Despre NATO, mai mult, mâine (n.r. – joi, 20 iunie). Aceste chestiuni le voi prezenta prima dată în CSAT, după aceea și opiniei publice, dar pot să vă asigur că mâine veți fi integral lămuriți și putem să mergem mai departe. Considerați că acesta a fost un non-răspuns și o amânare”, a precizat Klaus Iohannis miercuri, într-o conferință.
CITEȘTE ȘI: