Prima pagină » Știri politice » Șefa UNJR: „Magistrații erau urmăriți și șantajați prin SIPA. E timpul să se facă lumină”. CSM cere detalii despre arhivă la Ministerul Justiției și la Parchet

Șefa UNJR: „Magistrații erau urmăriți și șantajați prin SIPA. E timpul să se facă lumină”. CSM cere detalii despre arhivă la Ministerul Justiției și la Parchet

16 mai 2017, 19:17, Știri politice

Andreea Traicu, Cristina Andrei

Șefa UNJR: „Magistrații erau urmăriți și șantajați prin SIPA. E timpul să se facă lumină

Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) a decis transmiterea unei adrese către Ministerul Justiției pentru detalii despre arhiva SIPA, surse judiciare declarând pentru MEDIAFAX că plenul va trimite o adresă și către Parchetul General. La rândul său, și președintele Comisiei de control SRI, Adrian Țuțuianu a declarat că a fost deja solicitată o informare din partea Serviciului pentru a afla modul în care a fost gestionată arhiva respectivă. Despre cazul SIPA, Dana Gîrbovan, președintele UNJR, susține, într-o postare pe Facebook, că e timpul să se facă lumină, pentru că acest serviciu secret „era înțesat de securiști", prin intermediului lui fiind „urmăriți și șantajați magistrați".

„S-a hotărât transmiterea unei adrese către Ministerul Justiției pentru a da detalii privind arhiva SIPA, ca în funcție de asta, după ce știm exact situația de fapt să știm cum acționăm. Am cerut să aflăm care e situația arhivei SIPA, ce s-a întâmplat după anul 2005, când s-a dispus desființarea arhivei SIPA, dacă a existat o inventariere, dacă au existat rapoarte, unde au fost transmise, toate amănuntele de genul acesta. A existat, într-adevăr o propunere de hotărâre de Guvern prin care se dorea reglementarea acestui aspect (al arhivei SIPA- n.r.), dar tocmai pentru că nu erau elucidate aceste aspecte și nu știam ce s-a întâmplat din momentul 2005 până în prezent, și în condiții de campanii electorale în sistemul judiciar, s-a decis amânarea acestui subiect.

Sper că acum să se rezolve odată pentru totdeauna. Trebuie văzut dacă ni se vor da, și în funcție de datele care ni se vor da, vom proceda în consecință. Eu nu știu ce conțin arhivele SIPA, eram judecător în perioada aceea în care se știa de existența acestui serviciu și erau serioase temeri din partea judecătorilor, în sensul că datele existente în cadrul acestei arhive ar fi de natură a influența într-un fel sau altul cariera și viața profesională a unui judecător. Trebuie văzut, tocmai pentru că au existat aceste temeri și suspiciuni, trebuie să le lămurim”, a declarat, la finalul ședinței CSM, Președintele Înaltei Curți de Casație și Justiție, Cristina Tarcea.

ACTUALITATE Programul supermarketurilor de Crăciun și Revelion. Ce orar au magazinele în ultima săptămână din decembrie 2024

12:20

ACTUALITATE Victor Ponta: „Noua Americă va INFLUENȚA fundamental Europa”

12:11

Surse judiciare au declarat pentru agenția de presă MEDIAFAX că plenul CSM a decis transmiterea unei adrese și către Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, pentru a verifica dacă este constituit vreun dosar privind arhiva SIPA.

Despre cazul SIPA, Dana Gîrbovan, președintele UNJR, susține, într-o postare pe Facebook, că e timpul să se facă lumină, pentru că acest serviciu secret „era înțesat de securiști”, prin intermediului lui fiind „urmăriți și șantajați magistrați”.

„Se vorbește, din nou, despre SIPA – serviciul secret militar din cadrul Ministerului Justiției, ce era înțesat de securiști și prin care erau urmăriți și șantajați magistrați. SIPA este o temă ce apare sistematic în spațiul public, este dezbătută câteva zile și apoi este iar îngropată, pentru a reveni recurent. E timpul să se facă lumină în acest caz. De 27 de ani de la căderea comunismului continuăm să activam în diverse sectoare din societate, inclusiv în justiție, cu instituții și mentalități moștenite din orânduirea comunistaă. UNJR a avut poziții constante pentru clarificarea problemei SIPA, adresând numeroase cereri în acest sens instituțiilor abilitate. Pentru o justiție cu adevărat independentă, avem nevoie inclusiv să facem lumină în cazul SIPA”, scrie judecătorul Dana Gîrbovan pe Facebook.

Președintele UNJR susține că fostul ministru al Justiției, Raluca Prună, „nu a dorit desecretizarea acelei arhive, ci ca informațiile „de interes operativ” culese de SIPA să fie „transferate instituțiilor abilitate”. Adică și acele informații compromițătoare și de șantaj la adresa magistraților să fie transmise, legal acum, „instituțiilor abilitate”, fără a se preciza cine ar fi acelea.”

Fostul ministru al Justiției susține, însă, că instituțiile abilitate nu și-au arătat interesul pentru inventarierea arhivei, ba mai mult, că în mandatul său nu s-a intrat în arhiva SIPA și că ar trebui să se știe public cine și în timpul cărei conduceri de la Justiție a avut acces la astfel de documente.

„Ca ministru nu am putut promova o hotărâre de guvern pentru a inventaria arhiva SIPA, deși am pus în dezbatere publică un proiect, care relua o inițiativă a ministrului Mona Pivniceru. CSM nu a dat aviz, iar ÎCCJ nu voia să prezideze comisia de inventariere. Mai mult, asociațiile de magistrați cu pricina au cerut public retragerea proiectului. Guvernul Cioloș din care am făcut parte nu a promovat nicio HG referitoare la SIPA și nimeni în timpul mandatului meu nu a intrat în această arhivă. În paranteză fie spus, publicul ar trebui să știe cine, cum și în mandatul cărui ministru a intrat în această arhiva. Sub legislația actuală, fără inventarierea arhivei și peste zece ani vom fi în același punct. Al speculației și invocării SIPA când ne împiedicăm cu urmărirea penală pe scări. (..) Arhiva nu poate fi arsă așa cum spre stupoarea mea cereau unii magistrați, ci trebuie inventariată. Si cea mai mare garanție e prezența unor magistrați în comisia de inventariere”, a scris luni seara Raluca Prună pe pagina de Facebook.

Inventarierea arhivei SIPA, discutată în CSM. Plenul ar putea cere informații la Ministerul Justiției

Plenul CSM a discută marți despre inventarierea arhivei SIPA și a desecretizării rapoartelor făcute de comisiile care au realizat inventarierea documentelor, judecătoarea Gabriela Baltag propunând să ceară informații Ministerului Justiției.

„Am văzut că erau de făcut mai mulți pași, în sensul că urma să fie desemnată o comisie. De altfel, noi cu toții am observat că foști membri ai CSM, care declară că au făcut parte din aceste comisii, amintesc despre derularea acestor comisii, cel puțin în anii 2005-2006, că de fapt pe 8 februarie 2006 s-a desființat SIPA, trebuia realizat un raport la cele constatate în acea arhivă. (…) Dacă au existat comisii care să inventarieze arhiva SIPA este bine să cunoaștem acest lucru, care a fost componența acestor comisii, dacă au fost fost întocmite rapoarte și dacă ele au fost supuse aprobării. (…)Cel care ne poate lămuri este Ministerul Justiției, pentru că Ministerul Justiției este custodele acestei arhive, cel puțin aparent. Dacă este păstrată, dacă a fost sigilată, procesele verbale de predare-primire, toate aceste aspecte CSM trebuie să le cunoască. Motiv pentru care vă supun atenției formularea unei adrese către Ministerul Justiției cu aceste aspecte”, a spus Gabriela Baltag în ședința CSM.

De asemenea, magistratul a adus în discuție și existența unui dosar penal în legătură cu scurgeri de informații privind arhiva SIPA, precizând că ar util să se solicite documente și de la Parchetul General. Propunerea Gabrielei Baltag a fost însușită și de președintele instanței supreme.

„Eu susțin în totalitate demersul doamnei judecător. Sunt de acord cu propunerea pe care a formulat-o. Deocamdată nu avem nicio informație în afară de cele vehiculate în spațiul public. Se pare că s-ar dori ca și problema care vizează aspecte ce țin de independența sistemului judiciar, ceea ce ar fi de natură a atrage și competența noastră în această materie. Dar, pentru a putea dispune în cunoștință de cauză și potrivit legii, ar trebui, într-adevăr și noi să cunoaștem care este situația arhivelor SIPA, dacă au fost predate, inventariate, cui au fost predate, cine le-a inventariat și ce s-a întâmplat cu ele”, a spus Cristina Tarcea. Plenul CSM urmează să decidă dacă se vor solicita informații de la Ministerul Justiției.

Președintele CSM: Arhiva SIPA trebuie desecretizată

Mariana Ghena, președintele CSM, a declarat, marți, că arhivei SIPA ar trebui desecretizată, precizând că această situație ar trebui rezolvată: „Dacă vom avea timp astăzi, probabil vom discuta în plenul CSM desecretizarea arhivei SIPA. Eu cred că se impune rezolvarea acestei probleme pentru totdeauna, pentru a elimina orice fel de discuție și suspiciune pe tema asta. De cel puțin 15 ani aud numai discuții despre SIPA și cred că trebuie rezolvată. Rezolvare înseamnă, în primul rând, desecretizarea arhivelor, pentru că în condițiile în care aceste documente vor continua să aiba regim de secret, deci clasificată, e mai greu să se rezolve această problemă”.

Șeful Comisiei de control SRI: Am solicitat oficial SRI să ne comunice care este legătura Serviciului cu arhiva SIPA

În toiul acestor discuții, președintele Comisiei de control SRI, Adrian Țuțuianu, a transmis că a fost trimisă oficial o solicitare către SRI prin care dorește să afle ce rol a avut Serviciul în gestionarea arhivei SIPA: „Vreau să mă informez că astăzi am cerut o informare de la Serviciul Român de Informații legat de modul în care a fost gestionată arhiva deținută de Serviciul Independent pentru Protecție și Anticorupție (SIPA). Afirmația pe care o fac, pe baza materialului transmis este aceea că SRI nu a avut nicio implicare în gestionarea arhivei acestei structuri. Restul sunt date publice pe care dumneavoastră le cunoașteți, legat de deciziile de Guvern care s-au luat pe acest subiect”.

Acesta a fost întrebat de jurnaliști și despre sistemul de supraveghere video despre care se spune că nu ar fi funcționat, iar Țuțuianu a răspuns că „tot ce apare în presă referitor la SRI este în atenția Comisiei” și că acesta este unul dintre motivele pentru care a solicitat oficial Serviciului să comunice care este legătura concretă cu arhiva SIPA.

„Vă pot face o precizare suplimentară: În anul 2005, RASIROM a avut un contract de instalare a unui subsistem de control al accesului din cadrul sistemului de protecție fizică a informațiilor clasificate, pentru spațiile ocupate de Direcția Generală de Protecție și Anticorupție, integrarea sistemului fiind finalizată în decembrie 2005. În luna februarie 2007, RASIROM a semnat un contract de mentenanță cu Administrația Națională a Penitenciarelor, și avea ca obiect mentenanța sistemului prin realizarea de revizii semestriale. Deoarece în primul semestru al anului 2007 nu a fost efectuată nicio inspecție, RASIROM a fost solicitată în luna septembrie pentru realizarea unei intervenții, datorită unor defecțiuni constatate de beneficiarul sistemului, însă fără a rezulta data la care acestea apăruseră. Aceasta este o informație din răspunsul dat nouă de către Serviciul Român de Informații”, a mai spus Țuțuianu.

De ce a explodat bomba SIPA acum? O explicație a unei realități tabu în România ultimilor 27 de ani

Deranjul pe care Dan Andronic l-a provocat cu materialul de primă pagină despre fostul serviciu secret de la Justiție, SIPA, nu ar fi fost posibil dacă una dintre cele mai sensibile realități ale României din ultimii 27 de ani ar fi fost lămurită până acum: influența pe care serviciile secrete, prin mijloace specifice, o au în justiție.

Citește aici povestea completă a SIPA

Arhiva SIPA a fost readusă în atenția publică de jurnalistul Dan Andronic, acesta susținând, într-un articol publicat pe evz.ro, că arhiva ar fi fost copiată în timp ce era inventariată de comisia desemnată de Monica Macovei, comisie formată din judecătorul Cristi Danileț și procurorul DNA Paul Dumitriu. Informațiile au fost negate atât de Monica Macovei, cât și de Cristi Danileț.

Autor

Andreea Traicu

Autor

Cristina Andrei

caz magistrati santaj serviciu sipa sustinere timp unjr urmarire