Șefii Academiei Române, salarii ca ale miniștrilor. Ce alte modificări la Legea salarizării au mai adoptat deputații

„Pentru personalul didactic de predare în învățământul universitar care nu beneficiază de gradația de merit prevăzută la alineatul 1, se acordă, prin concurs, un spor de performanță academică. Acest spor se acordă pentru un număr de până la 15% din posturile didactice de predare existente la nivelul instituției de învățământ superior, și reprezintă 10% din salariul de bază deținut. Sporul de performanță academică se atribuie pe o perioadă de un an. Numărul de beneficiari, metodologia și criteriile de acordare a sporului de performanță academică se elaborează de căter senatele universitare și se va plăti exclusiv din venituri proprii”, potrivit amendamentului adoptat la Legea salarizării bugetare de membrii Comisiei de muncă a Camerei Deputaților.

Sindicatele s-au împotrivit propunerii făcute de ministrul Muncii, ca sporul să se plătească exclusiv din fondurile proprii ale universităților.

Deputații au decis ca salariul directorului casei corpului didactic să fie asimilat inspectorilor generali adjuncți, fiind majorate de la 6.229 lei la 6.580 lei, începând cu anul 2022.

La anexa dedicată demnitarilor, Comisia de muncă a inclus și funcțiile de conducere din Academia Română, urmând ca președintele Academiei să aibă, din momentul intrării în vigoare a legii, un coeficient salarial de 10,5, identic cu al unui ministru.

De asemenea, vicepreședinții și secretarul general al Academiei vor avea un coeficient de 8, identic cu al secretarilor de stat.

Președintele senatului universității a fost eliminat din grila de salarizare, deputatul PNL Dumitru Oprea argumentând că președintele are funcție de reprezentare, nu de conducere.

În ceea ce privește cultele, ale căror grile de salarizare sunt incluse la familia ocupațională învățământ, deputații au decis să crească numărul funcțiilor bugetate de stat.

„Personalul din conducerea cultelor asimilat celui încadrat pe funcții de demnitate publică beneficiază de o indemnizație lunară, conform asimilărilor. Indemnizația lunară este unica formă de remunerare pentru personalul respectiv și reprezintă baza de calcul pentru stabilirea drepturilor și obligațiilor care se determină în raport cu venitul salarial”, potrivit unui amendament adoptat de Comisia de muncă.

În forma adoptată de Senat, era prevăzut că „personalul din conducerea cultelor asimilat celui încadrat pe funcții de demnitate publică beneficiază de o indemnizație lunară, în cuantum de 65% din indemnizațiile stabilite pentru funcțiile de demnitate publică, conform asimilărilor”.

Deputații au decis ca sumele alocate așezămintelor religioase românești din diaspora să nu fie mai mici decât cele alocate pentru anul 2017.

„Pentru sprijinirea așezămintelor religioase românești din afara granițelor, care desfășoară activități deosebite în vederea menținerii identității lingvistice, culturale și religioase a românilor din afara granițelor, se alocă de la bugetul de stat, prin unitatea centrală de cult din România, o sumă stabilită prin legiile bugetare anuale sau prin legile de rectificare a bugetului de stat, care nu poate fi mai mică decât suma stabilită, potrivit legii, pentru anul 2017″, amendamentul fiind asumat și susținut de toți membrii comisiei.

Deputații au modificat și numărul de posturi de vicepreședinte uniune, vicar administrativ patriarhal, secretar general, consilier patriarhal, prim-rabin crescându-le la 52, de secretar la Cancelaria patriarhală, consilier eparhial, secretar eparhial, inspector eparhial, exarh și protopop la 732, de preot, pastor, vestitor, imam, rabin, cantor, oficiant de cult la 15.271.

Comisia a stabilit că prin excepție Secretariatul de stat pentru culte poate modifica numărul de posturi prin transformarea unor posturi în funcție de necesități sau prin diminuarea acestora.