Șeful CJ Brașov susține reorganizarea administrativ-teritorială după modelul Germaniei
Președintele Consiliului Județean Brașov, Aristotel Căncescu, spune că este sceptic în ceea ce privește materializarea reorganizării administrativ-teritoriale a țării, însă și-o dorește după modelul Germaniei, cu landuri și guvern regional.
Căncescu a spus că, deși este sceptic că se va materializa reorganizarea administrativ-teritorială a țării, el iși dorește acest lucru, dar după modelul Germaniei, cu landuri și guverne regionale, transmite corespondentul MEDIAFAX.
„După părerea mea ar trebui să existe opt regiuni foarte puternice, un fel de landuri ca în Germania, cu putere decizională, cu guverne organizate exact după modelul nemțesc. Deci să preluăm foarte mult din atribuțiile Guvernului, altfel nu am făcut nimic dacă mai creăm o structură suplimentară. Ori e ea inutilă, ori devin inutile Consiliile Județene. Deci, dacă se intenționează să rămână CJ, să rămână cu această condiție, să avem niște regiuni foarte puternice”, a afirmat Căncescu.
El a spus că nu crede că reorganizarea se va finaliza până la sfîrșitul anului 2013 „pentru că există o mare diversitate de puncte de vedere și foarte multe interese”.
„Modificarea Constituției nu e ușoară. Îmi doresc acest lucru pentru că regionalizarea ar însemna automat o cheltuire corectă a banilor având în vedere că sume mari se duc pentru susținerea sistemului administrativ”, a mai spus președintele CJ Brașov.
De asemenea, vicepreședintele CJ Brașov, Mihai Pascu, a declarat că se teme ca Brașovul să nu piardă statutul de capitală a regiunii și că deja se gândește la câteva propuneri de modificare a unor hotărâri de Guvern privind proprietatea asupra unor clădiri care să fie puse la dispoziția viitoarei administrații regionale. El a dat ca exemplu actuala clădire a Curții de Apel Brașov care să fie dată în folosință Consiliului Județean, iar acesta „să o aducă ca argument capitalei regionale, să o pună la dispoziția viitorului guvern regional”.
„Teoretic, Brașovul are atuurile de a fi motorul de dezvoltare a regiunii și are atuul resurselor umane specializate pentru instituții de acest nivel. Practic, e o decizie politică”, a spus Pascu.
România va avea 8 regiuni – București-Ilfov, Centru, Nord-Est, Nord-Vest, Vest, Sud- Vest, Sud și Sud-Est – care vor avea competențe exclusive sau partajate cu cele ale statului, un buget multianual și un președinte, în fruntea unui consiliu regional, potrivit proiectului Legii privind regiunile.
Proiectul prevede că teritoriul național al României este împărțit în 8 regiuni, cu reședințele la București, Alba Iulia, Piatra Neamț, Cluj Napoca, Brăila, Timișoara, Craiova, Călărași, iar fiecare regiune este formată din două sau mai multe județe. Regiunile prevăzute de proiect sunt: Regiunea București-Ilfov – municipiul București și județul Ilfov, cu reședința în municipiul București; Regiunea Centru – județele Alba, Brașov, Covasna, Harghita, Mures și Sibiu, cu reședința în municipiul Alba Iulia; Regiunea Nord Est – județele Bacău, Botoșani, Neamț, Iași, Suceava și Vaslui, cu reședința în municipiul Piatra Neamț; Regiunea Nord-Vest: județele Bihor, Bistrița-Năsăud, Cluj, Maramureș, Satu Mare și Sălaj, cu reședința în municipiul Cluj-Napoca; Regiunea Vest: județele Arad, Caraș-Severin, Hunedoara și Timiș, cu reședința în municipiul Timișoara; Regiunea Sud-Vest: județele Dolj, Olț Vâlcea, Mehedinți și Gorj, cu reședința în municipiul Craiova; Regiunea Sud: județele Argeș, Călărași, Dâmbovița, Giurgiu, Ialomița, Prahova și Teleorman, cu reședința în municipiul Călărași; Regiunea Sud Est: județele Brăila, Buzău, Constanța, Galați, Tulcea și Vrancea, cu reședința în municipiul Brăila.
Regiunile sunt unități administrativ-teritoriale în care se exercită autonomia regională și în care se organizează și funcționează autorități ale administrației publice regionale.