Senatorii din Comisia de constituționalitate: Există UN CONFLICT pe PROTOCOALE între Parchetul General și Parlament

„Revine Parlamentului, ca organ reprezentativ suprem și unica autoritate legiuitoare atribuția de a stabili atât procedura de urmărire și după caz de cercetare penală cât și procedura de judecată. Stabilirea celor două proceduri judiciare este o problemă de politică penală a statului român, motiv pentru care adunarea constituantă a atribuit Parlamentului competența de a legifera prin lege organică”, se arată în punctul de vedere adoptat, luni, de senatorii din Comisia de constituționalitate.

Potrivit opiniei adoptată, Ministerul Public „își exercită atribuțiile conform legii, nu potrivit unui anumit protocol„.

ACTUALITATE Ambulanțele vechi, PERICOL pentru pacienți. Cele mai multe dintre mașinile de urgență sunt epave pe roți

17:13

EXTERNE TRUMP respinge proiectul bugetului provizoriu, crescând riscul blocării activităților guvernamentale

17:11

„Ministerul Public nu are niciun drept de a stabili, cu de la sine putere sau în colaborare cu alte organisme ale statului, reguli sau proceduri cu aplicabilitate în sfera urmăririi penale și cu atât mai mult de a încheia protocoale secrete prin care se conferă SRI prerogative de organ de cercetare penală în afara cadrului penal prescris expres de forul legislativ„, mai scrie în punctul de vedere.

În dezbaterile din comisie, senatorul PSD Viorel Salan a apreciat că „Ministerul Public a uzurpat în mod grav și repetat competența legislativă a Parlamentulului”.

Punctul de vedere va fi înaintat Biroului Permanent al Senatului, pentru adoptare și transmitere a acestuia către CCR.

Pe 8 octombrie, Curtea Constituțională a fost sesizată de către conducerea Camerei Deputaților cu o „cerere de soluționare a unui conflict juridic de natură constituțională dintre Ministerul Public – Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, pe de-o parte, și Parlamentul României, Înalta Curte de Casație și Justiție și celelalte instanțe judecătorești, pe de altă parte”, a anunțat atunci CCR.

Termenul pentru prezentarea punctelor de vedere ale părților implicate în conflict a fost fixat pentru luni, 22 octombrie. Ulterior Curtea Constituțională a României (CCR) va stabili o dată pentru ședința de judecată în care vor fi citate părțile implicate în conflict.

Sesizarea Camerei Deptaților la CCR, cu privire la existența unui conflict între Parlament și Ministerul Public, prevede, printre altele, că efectele protocoalelor continuă să se producă, chiar și după denunțarea lor, potrivit documentului obținut de MEDIAFAX.

„Având în vedere că Ministerul Public- Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, prin semnarea protocoalelor secrete cu Serviciul Român de Informații, și-a încălcat propriile competențe constituționale, și, uzurpând competențele Parlamentului, a învestit Serviciul Român de Informații cu competența de a desfășura activități specifice organelor de cercetare penală, fapt interzis expres de legiuitor prin legea 42/1992 privind organizarea și funcționarea SRI”, se arată în sesizarea Camerei Deputaților, la Curtea Constituțională.

Sursa citată precizează că aceste protocoale secrete clasificate dintre Ministerul Public și SRI nici nu au fost comunicate instanțelor și nici nu au fost făcute publice, cu atât mai mult nu au fost publicate în Monitorul Oficial.

Textul sesizării arată că procurorii generali, de la data semnării protocoalelor din 2009 și 2016, Laura Codruța Kovesi și Augustin Lazăr, au uzurpat competența Parlamentului prin semnarea protocoalelor.

În sesizare se face referire la toate prevederile legale post-decembriste care au scos serviciul secret din zona juridică.

„Abia în 2016, prin Ordonanța 6/2016 despre care s-a discutat în spațiul public, SRI a primit competențe de organ de cercetare penală specială, cum era în perioada comunistă însă și acestea în limitele e care le vom expune, limite depășite de protocolul din 2016”, precizează sursa menționată.

Sesizarea conține istoricul celor două protocoale încheiate între Parchetul General și SRI (2009 și 2012).

Referitor la protocolul din 2009, în sesizarea transmisă la CCR se arată că: „legea nu definește categoria „infracțiunilor ce au corespondent în amenințările la adresa siguranței naționale, distinct de „infracțiuni împotriva siguranței naționale”, iar definiția dată noțiunii de siguranță națională a fost la rândul său extinsă prin decizii secrete ale CSAT. (…) Cu alte cuvinte, PICCJ a reinviat o normă comunistă abrogata, repunând SRI în competențele vechii Securități comuniste, contrar voinței Parlamentului, care a legiferat în sensul repunerii justiției de vechile practici staliniste”.

Legat de protocolul Ministerul Public-SRI, din anul 2012, în documentul menționat prevede că acesta „extinde cooperarea SRI – Ministerul Public dincolo de limitele prevăzute de OUG6/2016”.

Totodată, „protocolul din 2016 reia practica vechiului protocol din 2009, prin care procurorii raportau SRI modul de valorificare a informaiilor primate. Prin această prevedere, procurorii devin subordonații ofițerilor de informații”, mai susține sursa citată.