Senatorii l-au scăpat pe Corlățean de Dosarul Diaspora UPDATE

UPDATE 18:49 Senatorii l-au scăpat marți după amiază pe Titus Corlățean de Dosarul Diaspora și de DNA, după ce au respins cererea formulată de procurorii anticorupție. Potrivit anunțului oficial, în favoarea raportului negativ al Comsiei juridice au votat 92 de senatori, iar contra 26.

UPDATE 17:50 După ce a ținut să menționeze că timp de un an și jumătate a tăcut și a avut foarte multă răbdare, în discursul în fața colegilor, Titus Corlățean a respins orice fel de acuzații și a arătat că nu a existat un „reper obiectiv” care să justifice organizarea mai multor secții de votare în diaspora. Senatorul spune că nimeni nu știe exact care este numărul românilor plecați peste hotare și că, până la alegerile din noiembrie 2014 „milioanele de români din străinătate au fost legende”.

Senatorul PSD Șerban Nicolae a luat cuvântul în plen și i-a rugat pe colegii săi să voteze împotriva cererii procurorilor, apreciind că parlamentarii se află acum într-o situație jenantă: „Aș vrea să vă spun că nu-mi face deloc plăcere să iau cuvântul. Ne aflăm într-o situație jenantă. Am citit referatul întocmit de procurorul de caz cu toată atenția și cu toată seriozitatea. Este o insultă adresată Senatului României, o batjocură față de statutul de jurist”, a spus Șerban Nicolae.

VIDEO Emil Străinu: „Se pregătește un alt vaccin pentru așa zisa boală X. A doua etapă a marii resetări planetare o constituie războiul”

00:10

POLITICĂ CNA sesizează Parchetul General cu privire la AGRESIUNEA Dianei Şoşoacă asupra Presei

00:03

La rândul lor, liberalii au precizat că vor da curs solicitării DNA, spunând că votul lor nu este împotriva senatorului Titus Corlățean, ca persoană, ci în favoarea începerii unei proceduri care să arate dacă a existat cineva care a încercat să obstrucționeze dreptul la vot al românilor.

Senatorii din Comisia juridică au avizat negativ marțea trecută cererea DNA de începere a urmăririi penale împotriva lui Titus Corlățean. Cinci senatori au votat împotriva solicitării DNA, trei pentru și un vot a fost nul. „Am prezentat în fața Comisiei toate argumentele și datele pentru care eu am susținut cu argumente faptul că suspiciunile rezonabile și acuzațiile DNA sunt total nefundamentate”, a afirmat Corlățean după vot.

Raportul Comisiei juridice va ajunge în plen, for decizional, marți după-amiază, după cinci săptămâni de tergiversări.

Scrisoarea Parchetului cu cererea de începere a urmăririi penale față de senatorul Tius Corlățean pentru abuz în serviciu și împiedicarea exercitării drepturilor electorale a ajuns la Senat în 16 mai, însă procedurile din Senat au fost întârziate de vacanța pentru camapania electorală, deși Biroul Permanent a fost convocat de două ori.

Dosarul a fost trimis de Biroul Permanent (BP) al Senatului la Comisia juridică în 7 iunie, la a treia convocare pe această temă. Senatul a amânat de două ori discutarea solicitării DNA deoarece ședința BP nu a întrunit numărul necesar de membri prezenți, motivul invocat fiind acela că mulți aleși sunt plecați în campanie electorală.

Membrii PSD și-au exprimat – mai direct sau mai voalat – susținerea pentru fostul ministru. În vreme ce președintele PSD, Liviu Dragnea, s-a declarat mirat că s-a ajuns la Titus Corlățean în această speță, fostul premier Victor Ponta a declarat că decizia CCR privind abuzul în serviciu îl scapă pe fostul său subordonat de răspundere penală.

„Deci dacă ai încălcat cu buna știință o lege care spune ce trebuie să faci și să nu faci – ești pasibil de răspundere penală (dar trebuie arătată prevederea legală)! Dacă nu ai încălcat nicio lege, oportunitatea unei decizii administrative sau politice nu poate fi apreciată de un procuror! Punct. Caz tipic – dosarul lui Titus Corlățean! Nu scrie în nicio lege câte secții de vot trebuie să fie în străinătate, putea legal să facă oricâte considera oportun (și a făcut un număr identic ca în 2009, când nu a fost nicio problemă)! În final s-a dovedit că decizia a fost defectuoasa că au fost cozi în anumite secții (ceea ce mi-a produs mie un prejudiciu pentru că am pierdut alegerile din această cauză). Corlățean a răspuns politic prin demisie, dar nici nu a încălcat o lege, nici nu a avut vreo intenție criminală (că mi-a făcut mie rău deși evident că nu voia asta)! Clar și simplu!”, a argumentat deputatul PSD.

O poziție tranșantă pro-Corlățean a avut și președintele Senatului, Călin Popescu-Tăriceanu. „Dacă cineva a profitat de pe urma întregului scandal care a fost generat de aglomerația la secțiile de votare, atunci ar trebui să fie Klaus Iohannis cel care a beneficiat de pe urma așa-zisului abuz în serviciu făcut de Titus Corlățean. Să fim serioși! Nimeni nu putea să anticipeze care va fi numărul de votanți având în vedere că acesta a crescut probabil în raport exponențial în raport cu alegerile precedente. În al doilea rând, aș aminti că Titus Corlățean și-a asumat, din punct de vedere politic, această situație și a demisionat. Aici nu este vorba de abuz în serviciu în sensul în care este el incriminat în Codul penal. Sunt decizii politice pentru care oamenii politici, în general, plătesc. Fie sunt sancționați de electorat, fie își asumă ei greșelile cum a fost cazul lui Titus Corlățean care a adoptat o atitudine foarte corectă și foarte onorantă pentru el”, a susținut Tăriceanu.

Direcția Națională Anticorupție a cerut Senatului României încuviințarea începerii urmăririi penale pe numele lui Titus Corlățean, fost ministru al Afacerilor Externe, pentru fapte de abuz în serviciu și împiedicarea drepturilor electorale, pe care le-ar fi comis îndeplinind funcția ministerială.

„În contextul organizării alegerilor prezidențiale din anul 2014, în calitate de ministru al afacerilor externe, Corlățean Titus, prin încălcarea procedurilor legale și prin acte de dispoziție, a organizat discreționar secțiile de votare din străinătate, obținând astfel un folos necuvenit pentru candidatul propus și susținut de partidul din care făcea și el parte. Folosul necuvenit pentru altul a constat în limitarea numărului de cetățeni români care și-au putut exercita dreptul de vot în străinătate”, precizează DNA într-un comunicat de presă.

Urmare a limitării accesului la secțiile de votare din străinătate a avut drept consecință creșterea procentajului total de voturi favorabile obținute de candidatul susținut de partidul din care făcea parte, „în condițiile în care comportamentul electoral al cetățenilor români din străinătate, în mare parte, era defavorabil candidatului respectiv, explică procurorii.

DNA susține că dreptul de vot cetățenilor români care locuiesc în străinătate a fost vătămat atât prin împiedicarea exercitării acestui drept, cât și prin îngreunarea foarte serioasă a exercitării acestui drept, care a determinat pe mulți dintre titularii dreptului la vot să renunțe la exercitarea acestuia.

Procurorii anticorupție mai afirmă că ministrul de externe a vătămat și interesele Ministerului Afacerilor Externe, privind buna funcționare a misiunilor diplomatice și a oficiilor consulare ale României în străinătate și îndeplinirea de către acestea, în condiții optime, a atribuțiilor legale privind apărarea drepturilor cetățenilor români. DNA susține că Titus Corlățean a nesocotit o parte dintre propunerile misiunilor diplomatice de organizare a unor secții de votare în localități în care s-ar fi putut asigura exercitarea dreptului la vot de către un număr superior de persoane și că ar fi organizat, fără vreo documentare ori justificare, secții de votare în localități care nu au fost propuse de către misiunile diplomatice și oficiile consulare ale României.

Către Senatul României au fost trimise 19 volume din dosar, pentru a susține cererea de începere a urmăririi penale.