Senatorii sunt categorici: orice ar decide CCR, Dan Șova rămâne liber. SINGURA cale prin care senatorul poate fi arestat preventiv

Pe 8 aprilie, CCR se va pronunța pe sesizările făcute atât de PNL, cât și de președintele Klaus Iohannis și de Consiliul Superior al Magistraturii. Pe de-o parte, judecătorii urmează să decidă dacă cele două prevederi legislative, articolul 173 din Regulamentul Senatului și articolul 24 din Statut, sunt în conformitate sau în afara legii fundamentale. Pe de altă parte, ei trebuie să stabilească dacă a existat sau nu un conflict instituțional și să constate, așa cum au cerut liberalii, dacă numărul de voturi exprimate în favoarea solicitării procurorilor anticorupție, cele 79, sunt suficiente pentru ca respectiva cerere să fie adoptată.

Conform teoriei PNL, în aceste condiții, Senatul ar fi obligat să emită o hotărâre de încuviințare a reținerii și arestării preventive. În mod natural, PSD nu susțin această variantă.

„Solicităm CCR să constate neconstituționalitatea deciziei Senatului privitor la rezultatul votului în cazul Șova și să decidă că s-a întrunit numărul necesar de voturi pentru aprobarea cererii, stabilit în conformitate cu articolul 76 din Constituție, care stipulează că hotărârile se aprobă cu majoritatea deputaților sau senatorilor prezenți”, a transmis PNL, în sesizarea făcută la Curte.

La rândul lui, președintele comisiei juridice a Senatului, liberalul Cătălin Boboc, a explicat pentru gândul că există însă și posibilitatea ca CCR să nu se pronunțe efectiv pe cea de-a doua speță, referitoare la numărul de voturi exprimate „pentru”.

„CCR poate să nu se pronunțe pe acest vot concret, să facă o indicație doar pentru viitor. Eu sper, în schimb, să constate și acest lucru, eu cred că sunt șanse mari. Dar e doar o părere personală. Procedura de vot nu se poate relua, am dori acest lucru, dar nu se poate. E subiect închis”, a spus Boboc, pentru gândul.

Care este singura cale prin care Dan Șova ar putea ajunge în arest preventiv

Nicio șansă însă, susține senatorul jurist Ioan Chelaru. Pesedistul a explicat, pentru gândul, că liberalii pot avea câștig de cauză, cel mult, la admiterea neconstituționalității celor două prevederi, din Regulament și din Statut, fapt care, oricum, nu va putea duce la reluarea votului.

A doua cerere a liberalilor, privind o eventuală constatare a CCR că numărul de voturi a fost suficient pentru adoptarea solicitării DNA, nu are nici ea vreo șansă.

„Al doilea capăt de cerere este inadmisibil. Obligarea Senatului să dea o hotărâre prin care să constate că a fost legală procedura de vot pentru că nu este în atribuțiunile Curții. Noi am aplicat atunci articolul 173 și 24 și în baza unui principiu din dreptul roman, care spune Specialia Generalibus Derogant, adică legile speciale sunt aplicabile. Ambele texte derogau de la Constituție, dar erau aplicabile, nimic nu ne interzicea nouă să le aplicăm”, a explicat Chelaru.

Întrebat dacă sunt șanse ca votul în cazul lui Șova să fie reluat, senatorul jurist a spus că există o singură cale: procurorii DNA să facă o nouă solicitare către Senat.

„Doar dacă vine o nouă cerere de la DNA, da. Să mai pună câteva documente la dosar, să acuze o faptă nouă„, a adăugat el.

Ruxandra Florina Jipa, membră și ea în comisia juridică, cunoscută și pentru faptul că l-a miruit pe Dan Șova, susține că, sub nicio formă, procedura de vot nu se poate relua. Mai mult, mai spune ea, nici măcar o decizie de neconstituționalitate a Curții nu se poate aplica retroactiv.

Pusă în situația de a analiza aceste sesizări, mai ales că s-a autopropus pentru un post de judecător la CCR, Jipa nu dă speranțe liberalilor.

„Nu știu să spun ce va decide Curtea, însă este foarte greu de crezut că se poate schimba ceva. Să constate o neconstituționalitate a legilor în vigoare se poate referi doar la viitor, nu se poate aplica retroactiv. Legea nu retroactivează. Dacă legile nu au fost puse în acord înainte, poți să reproșezi acum cuiva că a beneficiat de ele? Aici e cheia problemei, nu poți să aplici retroactiv în general”, a explica ea, contactată de gândul.

Întrebată dacă se poate relua procedura de vot, Jipa a respins în totalitate această variantă, spunând că ar fi „fără precedent”.

„O idee năstrușnică, să se reia votul. S-a mai întâmplat vreodată așa ceva? Ar fi o premieră, așa ceva nu s-a mai întâmplat, e fără precedent. Dacă rezultatul votului a fost în favoarea dânsului, ce să zic acum, că numărul ăla de voturi a fost prea mic? Poți să mai faci asta după votul dat? Votul acela a fost un vot”, a adăugat ea.

Cele trei sesizări la CCR

PNL a contestat la Curtea Constituțională votul în cazul lui Dan Șova, această sesizare având, practic, două capete. În primul rând, liberalii cer ca articolul 173 din Regulamentul Senatului (modificat ulterior), dar și articolul 24 din Statutul Deputaților și Senatorilor, să fie declarate neconstituționale.

În al doilea rând, liberalii au mai cerut Curții să constate și încălcarea dispozițiilor articolului 1, alineatul 5 din legea fundamentală, care prevede că „respectarea Constituției, a supremației sale și a legilor este obligatorie”, de către conducerea Senatului, ca urmare a refuzului de a constata, în cuprinsul procesului verbal alcătuit după votul asupra cererii Ministerului Justiției privind încuviințarea măsurii reținerii și arestării lui Dan Șova, îndeplinirea condițiilor din articolul 76 alineatul 2 din Constituție.

„Solicitam Curții Constituționale să supuna controlului de constituționalitate prevederile art. 173 din Regulamentul Senatului, aprobat prin Hotărârea Senatului nr. 28/2005, potrivit cărora în procedura reținerii, arestării și percheziției membrilor acestei Camere, «Senatul hotărăște asupra cererii cu votul secret al majorității membrilor săi », pe care le apreciem ca fiind în total dezacord cu prevederile art. 76 alin. (2) din legea fundamentala, potrivit cărora «Legile ordinare și hotărârile se adoptă cu votul majorității membrilor prezenți din fiecare Cameră»”, a scris PNL în sesizare.

O altă sesizare a fost făcută de președintele Klaus Iohannis, care a cerut Curții să rezolve un conflict instituțional, ca urmare a faptului că Senatul a refuzat să dea o hotărâre privind adoptarea sau respingerea solicitării procurorilor DNA în cazul lui Dan Șova. Aceeași cerință a avut-o și Laura Codruța Kovesi, într-o scrisoare adresată Consiliului Superior al Magistraturii.

Ce a cerut Iohannis și ce a reclamat CSM

Șeful statului a cerut Curții Constituționale să constate existența unui conflict juridic de natură constituțională între Ministerul Public – Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție și Consiliul Superior al Magistraturii (CSM), pe de o parte, și Parlamentul României, respectiv Camera Deputaților și Senatul, pe de altă parte, „ca urmare a omisiunii Parlamentului de a pune în acord dispozițiile legale cu Constituția în ceea ce privește majoritatea necesară adoptării hotărârilor de încuviințare a cererilor de reținere/arestare a unui deputat/senator, cu consecința blocării activității puterii judecătorești”.

În scrisoarea președintelui Klaus Iohannis se arată că „atitudinea Parlamentului în cazuri precum cel al senatorului Dan-Coman Șova a condus la un blocaj instituțional prin imposibilitatea desfășurării procedurilor judiciare și a înfăptuirii actului de justiție”, invocând prevederile articolului 72 din Constituție.

O a treia sesizare a venit de la CSM, care a reclamat faptul că Senatul nu a emis și o hotărâre, după votul în cazul lui Dan Șova.

În sesizarea CSM se arată că, potrivit articolului 76 din Constituție, hotărârile celor două camere ale Parlamentului, ca și legile ordinare, „se adoptă cu votul majorității membrilor prezenți din fiecare cameră”, în condițiile în care numărul membrilor prezenți este de jumătate plus unul din numărul membrilor camerei respective pentru întrunirea cvorumului, prevăzut în articolul 67 din Legea fundamentală. Hotărârile privind regulamentele camerelor, ca și legile organice, se adoptă cu votul majorității membrilor fiecărei camere.

„Faptul că Senatul a transmis o simplă comunicare, care nu echivalează cu o hotărâre constituie în fapt un refuz de soluționare a cererii formulate de ministrul justiției cu privire la încuviințarea reținerii și arestării senatorului Dan-Coman Șova, aspect care situează în mod clar Senatul în conflict juridic de natură constituțională cu autoritatea judecătorească”, se arată în sesizare.

Pe 25 martie, solicitarea procurorilor DNA privind reținerea și arestarea preventivă a pesedistului Dan Șova a primit 79 de voturi „pentru”, 67 „împotrivă” și cinci abțineri. În concluzie, președintele Senatului a invocat articolul 24 din Statut și articolul 173 din Regulament, potrivit cărora astfel de cereri se adoptă cu votul majorității senatorilor, adică 85. Pe de altă parte, liberalii au făcut apel la articolul 76 din Constituție, potrivit căruia hotărârile Parlamentului se adoptă cu votul majorității celor prezenți.