Șerban Nicolae, despre numirile judecătorilor la CCR: Există variante de lucru doar la Senat/ Comisia de la Veneția spune să nu se suprapună referendumurile cu alegerile

„Există variante de lucru doar la Senat. De altfel, o asemenea discuție ar putea avea loc și la domnul Iohannis, numai că nu văd pe nimeni întrebându-l pe domnul Iohannis după ce criterii a ajuns la concluzia că Livia Stanciu trebuie numită judecător, după ce criterii va desemna noul judecător în locul lui Petre Lăzăroiu la Curtea Constituțională pentru un mandat de nouă ani, pentru că ceea ce i se permite domnului Iohannis nu se permite partidelor politice”, a declarat Șerban Nicolae, vineri, la Parlament.

Întrebat dacă este de acord ca PSD să cedeze una dintre numiri celor de la ALDE, senatorul a răspuns că vor fi făcute propuneri și că nu este vorba despre o cedare.

„Nu e vorba de cedat. Se fac propuneri, se validează o numire și atât. Nu e o cedare. E adevărat, unii au fost învățați că lucrurile astea se negociază în termenii ăștia. Așa a ajuns Livia Stanciu judecător la Curtea Constituțională, așa au ajuns și alții. Nu facem asemenea negocieri. Deocamdată nu există niciun fel de candidatură. E prematur”, a explicat Nicolae.

POLITICĂ Ambasadorul României în Austria, Emil Hurezeanu, REFUZĂ propunerea de a candida la Preşedinţie: „Nu port pălării mai mari decât îmi permite capul”

21:43

TRAGEDIE Un avion de mici dimensiuni, cu 10 persoane la bord, s-a PRĂBUȘIT peste mai multe magazine din centrul unui oraş turistic din Brazilia

21:16

El a mai spus că propunerea poate veni din partea oricui, inclusiv din partea societății civile, dar nu cea „cu epoleți pe sub maieu”.

„Propunerea poate să vină din partea oricui. Și a societății civile, dar aia civilă, nu aia cu epoleți pe sub maieu. Deocamdată, nu am nicio candidatură. Când am să văd numele celor care își doresc să ajungă judecător la Curtea Constituțională, am să mă pronunț. Și mă interesează foarte puțin dacă e o propunere din partea PSD, din partea ALDE, din partea UDMR sau altui partid, sau din partea ONG-urilor. Eu nu cred însă în cei care și-au bătut joc de drepturile omului, de valorile fundamentale constituționale, în cei care au considerat că protocoalele secrete și înțelegerile securistice oculte fac parte dintr-o democrație europeană”, a afirmat senatorul PSD.

Anterior Călin Popescu Tăriceanu anunțase că PSD-ALDE va avea o singură nominalizare pentru postul de judector la CCR, în contextul încheierii mandatului magistratului Maya Teodoroiu. Termenul depunerii candidaturilor a fost stabilit pentru 6 mai, în ședința Biroului permanent al Senatului.

Președintele Senatului a adăugat că din partea PSD-ALDE va fi o singură propunere, iar numele Oanei Hăineală și a Mariei Safta vehiculate în spațiul public pentru un mandat de judecător CCR nu au fost discutate în coaliție.

Data limită pentru prezentarea unor propuneri la Senat pentru postul de judecător la CCR era 22 aprilie, însă partidele nu au avansat niciun nume pe marginea căruia Comisia juridică să poată adopta un raport care să fie apoi votat în plen. Drept urmare Biroul permanent al Senatului a decis, vineri, prelungirea termenului pentru data de 6 mai.

Pe 25 aprilie, vicepreședintele Camerei Deputaților Florin Iordache a anunțat că PSD va avea două nominalizări, până pe 7 mai, pentru postul de judecător al CCR, o propunere fiind făcută de Senat, iar o alta de Cameră.

Mandatul judecătoarei Curții Constituționale Simona-Maya Teodoroiu expiră pe 15 iunie. Aceasta a fost propusă de PSD și aleasă în februarie 2015 de plenul Senatului în calitatea de judecător al CCR în locul lui Toni Greblă, care a demisionat din această funcție.

Mandatul magistratului Ștefan Minea la CCR expiră pe data de 15 iunie. Acesta a fost numit judecător CCR pe 15 iunie 2010.

Nicolae: Comisia de la Veneția spune să nu se suprapună referendumurile cu alegerile

Nicolae a declarat că, referitor la referendumul pe Justiție care va avea loc în aceeași zi cu europarlametarele, pe 9 mai, Codul de bune practici al Comisiei de la Veneția recomandă să nu fie suprapuse referendumurile cu alegerile, indiferent de tipul de scrutin.

„Eu, ca senator, nu am dat niciodată ordonanță de urgență, nu am de gând nici în continuare. Dar Codul de bune practici al Comisiei de la Veneția în materie referendară spune să nu se suprapună referendumurile cu alegerile, indiferent de tipul scrutinului. De aceea, odată ce domnul Iohannis a procedat la încălcarea acestui Cod de bune practici și a recomandărilor pe care Comisia pentru democrație prin drept le-a făcut de acum vreo 30 de ani, lucrurile merg pe o pantă care nu mai au niciun fel de logică”, a afirmat Șerban Nicolae, vineri, la Parlament.

Social-democratul consideră temele de la referendumul pe Justiție drept „mofturile unor partide care în sondaje se umflă singure, în realitate sunt dezumflate total”.

„Dacă în restul Europei temele pentru Parlamentul European, temele europene, temele legate de coeziune, de solidaritatea europeană, temele legate de Europa Unită și de forțele centrifuge din Europa sunt consacrate doar acestor subiecte, la noi ele sunt parazitate doar de mofturile unor partide care în sondaje se umflă singure, în realitate sunt dezumflate total”, a spus Nicolae.

Anterior, Renate Weber declarase că Guvernul nu are pe agenda sa, spre adoptare, Ordonanța de urgență privind modificarea legislației pentru referendum, propusă de Autoritatea Electorală Permanentă (AEP).

De asemenea, premierul Viorica Dăncilă a declarat, întrebată despre ordonanța de urgență privind modificarea legislației pentru referendum propusă de AEP, că nu cunoaște detalii despre subiect deoarece a fost plecată din țară, însă luni va avea un răspuns în acest sens.

AEP a publicat o propunere de modificare, prin OUG, a legislației electorale care să fie aplicată la alegerile europarlamentare și referendumul pe Justiție din 26 mai. Autoritatea propune validarea referendumului prin opțiunile valide ale alegătorilor înscriși în Registrul electoral la data votării, potrivit documentului pus în dezbatere publică.

Astfel, alineatele (2) și (3) ale articolului 5 ale OUG prevăd următoarele: „(2) Referendumul este valabil dacă la acesta participă cel puțin 30% din numărul persoanelor înscrise în Registrul electoral la data votării. (3) Rezultatul referendumului este validat dacă opțiunile valabil exprimate reprezintă cel puțin 25% din cei înscriși în Registrul electoral la data votării”.

Legislația electorală în vigoare prevede că rezultatul referendumului este validat prin opțiunile alegătorilor înscriși pe listele electorale permanente.

„(2) Referendumul este valabil dacă la acesta participă cel puțin 30% din numărul persoanelor înscrise în listele electorale permanente. (3) Rezultatul referendumului este validat dacă opțiunile valabil exprimate reprezintă cel puțin 25% din cei înscriși pe listele electorale permanente”, conform Legii 3/2000 privind organizarea și desfășurarea referendumului.