Șerban Nicolae vrea ca președintele să nu poată refuza numirea procurorilor șefi: Nu cred că scoaterea președintelui din procedură ar afecta independența Justiției. Are doar rol de sancționator

Una dintre modificările pe care le vrea senatorul Șerban Nicolae la Proiectul legii de modificare și completare a Legii nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor este reintroducerea termenului de „independent” la articolul 3.

În forma inințială se arăta că „procurorii numiți de Președintele României se bucură de stabilitate și sunt independenți, în condițiile legii”. Ulterior, în comisia specială care a dezbătut pachetul de legi la Camera Deputaților, parlamentarii au votat un amendament prin care formularea devine: „procurorii își desfășoară activitatea potrivit principiului legalității, al imparțialității și al controlului ierarhic, sub autoritatea ministrului justiției”.

Excluderea termenului „independent” din legislație a fost dur criticat de mai multe foruri.

În amendamentul depus la Senat se arată că: „procurorii își desfășoară activitatea potrivit principiului legalității, al imparțialității și al controlului ierarhic, sub autoritatea ministrului justiției. Procurorii numiți de Președintele României se bucură de stabilitate și sunt independenți în exercitarea atribuțiilor de serviciu, în condițiile prevăzute de lege”

Un alt amendament al parlamentarului PSD vizează articolul 7 din legea 303, în ceea ce privește declarațiile anuale depuse de magistrați privind faptul că nu colaborează cu serviciile de informații.

Textul actual este: (4) Încălcarea dispozițiilor alin.(1) conduce la eliberarea din funcția deținută, inclusiv cea de judecător sau procuror.

Camera Deputaților a adus ca modificare „Verificarea veridicității datelor din declarațiile prevazute la alin. (2) se face de catre Consiliul Suprem de Aparare a Tarii si de Comisiile speciale parlamentare pentru controlul activitatii serviciilor de informatii anual, din oficiu, sau ori de cate ori sunt sesizate de Ministerul Justitiei, Consiliul Superior al Magistraturii, judecatorul sau procurorul vizat. Rezultatul verificării efective are valoare de informare conformă. Răspunsul eronat se pedepsește conform legii”.

Alin. 2 la care se face referire prevede că: (2) Persoanele prevăzute la alin. (1) completează, anual, o declarație autentică, pe propria răspundere potrivit legii penale, din care să rezulte că nu sunt lucrători operativi, inclusiv acoperiți, informatori sau colaboratori ai serviciilor de informații.

Amendamentul depus de Șerban Nicolae scoate din circuit CSAT: (4) Verificarea veridicității datelor din declarațiile prevăzute la alin. (2) se face de către Camera Deputaților și Senat, prin comisiile permanente de apărare, ordine publică și siguranță națională și prin comisiile permanente pentru controlul activității serviciilor de informații, după caz, anual, din oficiu sau ori de câte ori sunt sesizate de ministrul Justiției, Consiliul Superior al Magistraturii, judecătorul sau procurorul vizat. Rezultatul verificării efective se transmite de îndată

Consiliului Superior al Magistraturii, are valoare de informare conformă, iar răspunsul eronat se pedepsește conform legii. Încălcarea dispozițiilor alin. (1) conduce la eliberarea din funcția deținută, inclusiv cea de judecător sau procuror, în condițiile legii”.

La capitolul numiri în funcțiile de procurori șefi, amendamentul lui Șerban Nicolae schimbă vechimea necesară, de la 10 la 15 ani, dar și avizul care trebuie obținut din partea Secției pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii, nu a Consiliului cum este în forma actuală a legii.

Totodată, un alt amendament depus de senatorul PSD îl vizează pe șeful statului și îi elimină acestuia posibilitatea de a refuza propunerile de numire în funcțiile de procurori șefi.

Legea actuală prevede la Art. 54 (3) că „Președintele României poate refuza motivat numirea în funcțiile de conducere prevăzute la alin. (1), aducând la cunoștința publicului motivele refuzului”. Șerban Nicolae cere abrogarea acestui articol.

Un alt subiect discutat este cel legat de răspunderea magistraților, atunci când, după o decizie definitivă, s-a stabilit că au adus cu rea-credință o eroare judiciară. În legea actuală este prevăzut că statul „se poate îndrepta” împotriva magistratului, în timp ce modificările de la Comisia Iordache arată că „statul se îndreaptă”. Amendamentul lui Șerban Nicolae este și mai vehement fiind prevăzut faptul că statul este „obligat să se îndrepte”.

Amendament

(1) Statul răspunde patrimonial pentru prejudiciile cauzate prin erorile judiciare.
(2) Eroarea judiciară atrage răspunderea judecătorilor și procurorilor care și-au exercitat funcția cu rea-credință sau gravă neglijență.
(3) Este eroare judiciară atunci când, în înfăptuirea actului de justiție, se determină o soluționare greșită a unei proceduri judiciare și prin aceasta se produce o vătămare a drepturilor ori intereselor legitime ale unei persoane.
(4) Este rea-credință atunci când judecătorul sau procurorul, în exercitarea funcției, cu intenție, prin încălcarea Convenției pentru apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților fundamentale, a drepturilor și libertăților fundamentale prevăzute de Constituția României, ori a normelor de drept material sau procesual, a determinat o eroare judiciară.
(5) Este gravă neglijență atunci când judecătorul sau procurorul, în exercitarea funcției, din culpă, nesocotește normele de drept material ori procesual, determinând o eroare judiciară.
(6) Nu este îndreptățită la repararea pagubei persoana care, în cursul procesului, a contribuit în orice mod la săvârșirea erorii judiciare de către judecător sau procuror.
(7) Pentru repararea prejudiciului produs printr-o eroare judiciară, persoana vătămată se poate îndrepta cu acțiune numai împotriva statului, reprezentat prin Ministerul Finanțelor Publice, în condițiile legii, la tribunalul în cărui circumscripție își are domiciliul sau sediul, după caz. Plata de catre stat a sumelor datorate cu titlu de despagubire se efectueaza în termen de maxim 1 an de la data comunicarii hotararii judecatoresti definitive.
(8) După ce prejudiciul cauzat de o eroare judiciară a fost acoperit de stat, Ministerul Finanțelor Publice se întoarce în mod obligatoriu, pe cale judiciară împotriva judecătorului sau procurorului care a determinat eroarea judiciară. Competența de judecată, în primă instanță, revine Curții de Apel București, dispozițiile Codului de procedură civilă fiind pe deplin aplicabile.
(9) Termenul de prescripție a dreptului la acțiune al statului, prevăzut la alin. (8) este de un an, de la data când a fost achitat integral prejudiciul.
(10) Consiliul Superior al Magistraturii poate stabili condiții, termene și proceduri pentru asigurarea profesională obligatorie a judecătorilor și procurorilor. Asigurarea obligatorie nu poate să întârzie, să diminueze sau să înlăture răspunderea pentru eroare judiciară determinată de rea-credință sau gravă neglijență.

Întrebat de ce consideră că se impun aceste amendamente, Șerban Nicolae a susținut că: „Inițiatorii legii au fost preocupați de un text cât mai bine articulat și cât mai coerent. În ceea ce privește soluția adoptată de Camera Deputaților în privința răspunderii judecătorilor și procurorilor eu cred că ea nu corespunde cerințelor din societate, face procedura foarte greoaie și mărește neîncrederea în această insituție, a răspunderii magistraților. Am vrut să fac următorul lucru în privința răspunderii magistraților: am vrut să clarific faptul că există eroare judiciară pentru care statul plătește chiar fără să existe o culpă a magistraților, să clarific faptul că judecătorii și procurorii răspund doar pentru rea-credință și gravă neglijență și să fie o procedură clară, predictibilă și transparentă pentru orice justițiabil.

Întrebat de ce consideră că este necesară eliminarea posibilității președintelui de a refuza numirea procurorilor-șefi, Nicolae a precizat că: „Independența justiției, independența sistemului pe care îl denumim generic > se întărește atunci când în procesul de promovare, de numire, de revocare există cât mai puțin factor politic”.

„Din punctul meu de vedere, din moment ce procedurile sunt în interiorul autorității judecătorești, sunt derulate sub autoritatea Consiliului Superior al Magistraturii, care este garantul independenței justiției și gestionarul carierei magistraților, e bine ca președintele României să intervină cât mai puțin. Și nu doar președintele României, Guvernul, Parlamentul, orice altă autoritate care este în raportul de separație și echilibru cu autoritatea judecătorească. Eu nu cred că scoaterea președintelui din proceduri ar afecta independența justiției. De aceea, eu cred că președintele, aici, are doar rol de sancționator. Este cel care îndeplinește formula de oficializare a propunerii pe care o face CSM. De aceea, am spus că nu poate refuza. Deci, nu este scos din procedură propriu-zis, ci se înlătură posibilitatea arbitrariului, să aleagă el, om politic, dacă CSM-ul a procedat corect sau nu a procedat corect, dacă propunerea este bună sau nu este bună. Din punctul meu de vedere, aici, arbitrariul unui om politic nu are ce căuta”,a mai declarant Șerban Nicolae, pentru MEDIAFAX.