Sesizarea ICCJ privind modificările aduse Codului Penal, discutată de CC în 15 ianuarie

Sesizarea Înaltei Curți de Casație și Justiție (ICCJ), transmisă joi, privind modificările aduse Codului Penal, aprobate de Camera Deputaților, va fi discutată de judecătorii Curții Constituționale în 15 ianuarie.

Oficiali ai Curții Constituționale au declarat, pentru MEDIAFAX, că sesizarea instanței supreme a fost înregistrată și urmează să fie discutată în ședința din 15 ianuarie.

Decizia de sesizare a Curții Constituționale a fost luată de Secțiile Unite ale Înaltei Curți de Casație și Justiție, convocate joi de președintele ICCJ, Livia Stanciu.

POLITICĂ Ambasadorul României în Austria, Emil Hurezeanu, REFUZĂ propunerea de a candida la Preşedinţie: „Nu port pălării mai mari decât îmi permite capul”

21:43

TRAGEDIE Un avion de mici dimensiuni, cu 10 persoane la bord, s-a PRĂBUȘIT peste mai multe magazine din centrul unui oraş turistic din Brazilia

21:16

„Secțiile Unite ale Înaltei Curți de Casație și Justiție, legal constituite, au hotărât sesizarea Curții Constituționale pentru a se pronunța asupra aspectelor de neconstituționalitate cuprinse în Legea pentru modificarea și completarea unor acte normative și la Legea pentru modificarea art. 253/1 din Codul penal”, se arată într-un comunicat de presă al ICCJ.

Potrivit sursei citate, sesizarea este legitimată constituțional de dispozițiile articolului 146 litera a) din Constitutie și de prevederile articolului 15 alineatul 1 din Legea 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, republicată, care prevăd dreptul Înaltei Curți de Casație și Justitie de a sesiza CC pentru controlul constituționalității legilor înainte de promulgare.

Din cei 111 judecători în funcție, au fost prezenți 92 de judecători.

Sesizarea care a fost trimisă Curții Constituționale vizează neconstituționalitatea dispozițiilor articolului I punctul 5 și articolului II punctul 3 din Legea pentru modificarea și completarea unor acte normative, precum și a dispozițiilor articolului unic din Legea pentru modificarea articolului 253 indice 1 din Codul penal, în raport cu prevederile articolului 16 alineatul 1 din Constituție, precum și cu prevederile articolului 11 alineatele 1 și 2 din legea fundamentală.

„Efectul dispozițiilor art. I pct. 5 și ale art. II pct. 3 din Legea pentru modificarea și completarea unor acte normative (PL-x nr. 680/2011) constă, în principal, în restrângerea sferei de aplicare a tuturor normelor de incriminare care prevăd, ca subiect activ, persoana care are calitatea de «funcționar public» sau «funcționar» în sensul art. 147 din Codul penal sau calitatea de «funcționar public» în accepțiunea art. 175 din noul Cod penal, excluzând incidența acestei categorii de norme de incriminare în cazul persoanelor exceptate de la dispozițiile art. 147 din Codul penal și art. 175 din noul Cod penal”, arată ICCJ.

Camera Deputaților a adoptat, marți, un proiect de lege prin care președintele și parlamentarii sunt scoși din categoria funcționarilor publici prevăzută în Codul Penal.

Proiectul de lege a fost introdus pe ordinea de zi suplimentară a Camerei și a fost votat fără ca raportul comisiei să fie publicat și fără dezbatere în plen.

De altfel, Comisia juridică a întocmit raportul luni seară, în aceeași ședință controversată în care a fost adoptat și proiectul Legii amnistierii. Este vorba despre proiectul de Lege pentru abrogarea art. 74 indice 1 din Codul penal, la care au fost adoptate mai multe amendamente.

Conform raportului, obținut de MEDIAFAX, printr-un amendament propus și adoptat de Comisia juridică, președintele și parlamentarii sunt scoși din categoria funcționarilor publici prevăzută în Codul Penal.

Astfel, la articolul 147 Codul Penal prevede că „prin «funcționar public» se înțelege orice persoană care exercită permanent sau temporar, cu orice titlu, indiferent cum a fost învestită, o însărcinare de orice natură, retribuită sau nu, în serviciul unei unități dintre cele la care se referă art. 145 (autorități, instituții publice, persoane juridice de interes public – n.r.)”. De asemenea, „prin «funcționar» se înțelege persoana menționată în alin. 1, precum și orice salariat care exercită o însărcinare în serviciul unei alte persoane juridice decât cele prevăzute în acel alineat”.

Comisia juridică a introdus un nou alineat potrivit căruia: „Sunt exceptați de la dispozițiile art. 147, Președintele României, deputații și senatorii, precum și persoanele care își desfășoară activitatea în cadrul unei profesii liberale, în baza unei legi speciale și care nu sunt finanțați de la bugetul de stat, aceștia răspunzând penal, civil sau administrativ în conformitate cu dispozițiile legilor speciale în baza cărora își desfășoară activitatea, precum și cu dispozițiile dreptului comun, cu respectarea dispozițiilor prezentului alineat”.

Camera Deputaților este forul decizional la acest proiect.

Totodată, Camera Deputaților a aprobat, marți, cu 266 de voturi „pentru”, 32 de voturi „împotrivă” și 6 abțineri, un proiect de modificare a Codului Penal respins de Senat în octombrie 2012.

Legea modifică articolul 253 indice 1 din Codul penal privind conflictul de interese.

În forma aflată în vigoare, articolul prevede: „Fapta funcționarului public care, în exercițiul atribuțiilor de serviciu, îndeplinește un act ori participă la luarea unei decizii prin care s-a realizat, direct sau indirect, un folos material pentru sine, soțul său, o rudă ori un afin până la gradul II inclusiv, sau pentru o altă persoană cu care s-a aflat în raporturi comerciale ori de muncă în ultimii 5 ani sau din partea căreia a beneficiat ori beneficiază de servicii sau foloase de orice natură, se pedepsește cu închisoare de la 6 luni la 5 ani și interzicerea dreptului de a ocupa o funcție pe durată maximă”. Același articol stabilește, la alineatul 2, că aceste dispoziții nu se aplică în cazul emiterii, aprobării sau adoptării actelor normative.

Articolul a fost modificat de Camera Deputaților, printr-un amendament propus de Comisia juridică, astfel: „Fapta persoanei care, în exercitarea atribuțiilor de serviciu ce rezultă dintr-un contract de muncă și o fișă a postului semnate cu o instituție dintre cele prevăzute la art. 145 (autorități, instituții publice, persoane juridice de interes public – n.r.) și care îndeplinește un act prin care s-a realizat, direct sau indirect, un folos material necuvenit pentru sine, soțul său, o rudă ori un afin până la gradul II inclusiv, se pedepsește cu închisoare de la 3 luni la 3 ani sau cu amendă și interzicerea dreptului de a ocupa funcția publică de care s-a folosit la săvârșirea faptei pentru o durată de maximum 3 ani, calculată începând cu data săvârșirii faptei”.

Și alineatul 2 a fost modificat astfel: „Dispozițiile alin. 1 nu se aplică în cazul emiterii, aprobării, adoptării sau semnării actelor normative sau administrative, precum și în cazul încheierii unui act sau a luării unei hotărâri care să privească creația, dezvoltarea, pregătirea științifică, artistică, literară, profesională”.