Sesizarea în cazul lui Tăriceanu, legată de votul pentru arestarea lui Șova, trimisă de PICCJ la DNA

Oficiali din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție (PICCJ) au declarat, vineri, pentru MEDIAFAX, că procurorii de la Secția de urmărire penală au decis că, în acest caz, competentă să continue cercetarea penală este Direcția Națională Anticorupție (DNA).

Conform sursei citate, declinarea competenței a avut loc ca urmare a faptului că la DNA deja există un dosar în care sunt verificate faptele reclamate.

În 27 martie, la două zile după ce Senatul nu a încuviințat arestarea preventivă a lui Dan Șova, PMP a anunțat că va depune plângere penală împotriva președintelui Senatului, Călin Popescu Tăriceanu, pe motiv că ar fi încălcat articolul 176 din Constituție la votul în privința cererii justiției de arestare preventivă a Dan Șova

„Ceea ce s-a întâmplat în Senatul României a determinat PMP să depunem o plângere penală împotriva președintelui Senatului, Călin Popescu Tăriceanu. Nu se poate ca în cazul doamnei Andronescu, senator de altfel, în cazul doamnei Udrea, în cazul domnului senator Mihăilescu să fie aplicată prevederea din Constituție, iar în cazul fostului ministru al marilor proiecte și prieten de nădejde al premierului Victor Ponta, Călin Popescu Tăriceanu să nu țină cont de ceea ce prevede foarte clar, de ceea ce prevede Constituția. Din acest punct de vedere, având foarte clar în față un abuz de serviciu extrem de periculos, ignorându-se articolul 176, al. 2 al Constituției, PMP va depune astăzi la Parchet o plângere penală împotriva lui Călin Popescu Tăriceanu”, anunța președintele PMP, Eugen Tomac.

El a spus că nu se poate obstrucționa justiția, îngrădindu-i liberatatea de a desfășura activitatea, prin votul parlamentarilor împotriva cererii DNA.

Curtea Constituțională (CC) a decis, în 8 aprilie, referitor la sesizarea președintelui CSM, în urma votului în cazul Șova, că există un conflict juridic de natură constituțională între PICCJ și Senat, declanșat de refuzul acestuia din urmă de a redacta hotărârea care atestă rezultatatul votului.

În 17 aprilie, judecătorii constituționali au făcut publică motivarea acestei decizii, iar în 22 aprilie aceasta a fost publicată în Monitorul Oficial.

În 25 martie, la votul din plenul Senatului, din cele 151 de voturi exprimate în cazul solicitării vizându-l pe Dan Șova, au fost înregistrate 79 de opțiuni „pentru”, 67 „împotrivă”, iar cinci voturi au fost anulate.

Senatul a invocat atunci articolul 24, alineatul 4 din Legea 96/2006 privind statutul deputaților și senatorilor, potrivit căruia fiecare cameră hotărăște în cazul cererii de reținere, arestare sau percheziție a deputatului ori a senatorului „cu votul secret al majoritășii membrilor săi”, deși Constituția prevede, la articolul 76, că hotărârile celor două camere ale Parlamentului „se adoptă cu votul majorității membrilor prezenți din fiecare cameră”. Senatul nici nu a emis atunci o hotărâre de respingere a solicitării DNA, arătând doar că s-a pronunțat prin vot secret asupra cererii, nefiind întrunit numărul suficient de voturi pentru încuviințarea reținerii și arestării unui senator.

Ulterior, președintele Klaus Iohannis, președintele CSM și PNL au sesizat CC, iar, în urma delibărărilor, judecătorii constituționali au admis doar sesizarea șefului Consiliului Superior al Magistraturii.