Și Obama a pățit „RUȘINEA” lui Băsescu. Cum a vrut președintele României să sperie poporul cu televizorul

Președintele Traian Băsescu a declarat, luni seara, în prima din cele două intervenții televizate de la începutul campaniei electorale, că, după criza politică din vară, în urma căreia a fost suspendat, și a fraudelor anchetate de procurori la referendum, România are „de suportat rușinea de a avea observatori OSCE” la alegerile parlamentare din 9 decembrie. În ciuda modului apocaliptic în care a fost făcut anunțul, situația nu stă tocmai așa: democrații mai respectabile decât cea românească, inclusiv cea a Statelor Unite, au suportat aceeași „rușine”, ba chiar președintele Traian Băsescu a fost reales președinte în 2009 în același climat „rușinos” al monitorizării experților OSCE. Monitorizarea OSCE nu este o bilă neagră pentru corectitudinea alegerilor din România. Mai mult, chiar România a solicitat oficial această monitorizare, care este mai mult o formalitate.

Ce este OSCE

Organizația pentru Securitate și Cooperare în Europa (OSCE) are 56 de state membre, printre care și România. Una dintre misiunile sale este supravegherea procesului electoral, pentru asigurarea unor alegeri democratice și corecte.

OSCE va avea o misiune restrânsă de monitori la alegerile parlamentare din România, conform declarației privind nevoile unei astfel de misiuni, realizată în urma unei vizite la București, între 25 și 27 septembrie, a doi experți OSCE. Raportul a fost publicat pe 18 octombrie, la Varșovia.

De altfel, OSCE va monitoriza alegerile din România chiar la solicitarea Bucureștiului, adresată oficial către OSCE în luna iulie 2012, prin Reprezentanța României pe lângă Instituțiile de la Viena. La începutul acelei luni, președintele Traian Băsescu a fost suspendat de majoritatea parlamentară USL. Șeful acestei instituții subordonate Ministerului Afacerilor Externe, condus la vremea respectivă de Andrei Marga, este Adrian Davidoiu, numit în timpul premierului Emil Boc, în luna martie 2012.

Mai mult o formalitate

Contrar impresiei pe care o lasă să se subînțeleagă președintele Traian Băsescu și premierul Victor Ponta, acest tip „restrâns” de misiune a fost ales pentru că „nu au fost exprimate îngrijorări semnificative privind gestionarea procedurilor din ziua alegerilor”, conform declarației OSCE citate.

Misiunea OSCE va fi formată dintr-o echipă de experți și din 20 de observatori pe termen lung, aleși din statele membre OSCE. „Chiar dacă misiunea va vizita un număr limitat de secții de votare în ziua alegerilor, nu este luată în calcul observarea sistematică a votării, a numărătorii sau a calculării rezultatelor din ziua alegerilor”, mai arată raportul misiunii OSCE de evaluare a nevoilor.

CITEȘTE AICI RAPORTUL PRELIMINAR AL OSCE

Ce state au mai avut „rușinea” de a fi monitorizate de OSCE. SUA și listele electorale

În 2012, alegerile din România vor fi monitorizate de OSCE, la fel cum au fost monitorizate și în democrații consolidate precum SUA, Franța sau Olanda. OSCE a monitorizat de altfel și alegerile prezidențiale din 2009, în urma cărora președintele Traian Băsescu a fost reales pentru al doilea mandat.

Totodată, pe lista statelor unde OSCE a monitorizat alegerile în 2012 se află și țări unde există suspiciuni că alegerile pot fi fraudate: Kazakhstan, Rusia, Belarus sau Georgia.

OSCE a mai venit în România, pentru a monitoriza alegerile, în vara anului 2009, la alegerile pentru Parlamentul European, în 2004, la alegerile parlamentare și cele prezidențiale, în 2000, la alegerile prezidențiale și cele parlamentare, și în 1996, la ambele alegeri.

În SUA, alegerile prezidențiale de pe 6 noiembrie, în urma cărora Barack Obama a câștigat un nou mandat de președinte, au fost monitorizate de OSCE printr-o misiune similară cu cea care va sosi în România, de tip limitat.

Concluziile preliminare ale misiunii OSCE din SUA arată că și peste Ocean mai este de lucrat la îmbunătățirea procesului electoral:

„Alegerile generale din 6 noiembrie au avut loc într-un mediu pluralist și au fost administrate într-o manieră profesionistă. Totuși, deciziile privind aspecte tehnice ale procesului electoral au fost deseori nejustificat de politizate. (…) Chiar dacă a fost caracterizat de o largă încredere publică, este nevoie de pași suplimentari pentru a îmbunătăți procesul electoral, în zone precum dreptul de vot, acuratețea listelor electorale, transparența finanțării campaniei electorale, procedurile de renumărare a voturilor și accesul observatorilor internaționali la alegeri”.

Efectul OSCE: Băsescu „rușinat”, republicanii din SUA „dezgustați”

„România este suspectată că nu poate organiza alegeri libere, ca urmare a fraudelor de la referendum. Vom avea de suportat rușinea de a avea observatori OSCE, ca stat membru al Uniunii Europene. Și nu exclud posibilitatea ca și alte organizații să ceară prezența la alegeri. Dacă și acolo furăm, putem spune că nu mai avem nicio speranță în ceea ce privește funcționarea statului de drept”, a spus Traian Băsescu luni, într-o declarație de presă la Palatul Cotroceni.

Reacția sa este similară cu cea a Partidului Republican din SUA, la auzul veștii că alegerile vor fi supravegheate de un organism european, numit OSCE. Unii oficiali americani au reacționat dur.

Cea mai drastică măsură a fost luată de procurorul general al statului Texas, care a promovat o lege ce interzicea observatorilor OSCE să se apropie mai mult de 100 de metri de orice secție de votare texană. Texas este un fief al republicanilor.

„Dacă membrii OSCE vor să învețe mai multe despre procesele noastre electorale, ca să-și îmbunătățească propriile sisteme democratice, suntem deschiși la oportunitatea de a discuta măsurile pe care Texas le-a implementat pentru a proteja integritatea alegerilor. Totuși, grupuri sau indivizi din afara SUA nu au permisiunea să influențeze sau să interfereze cu procesul electoral din Texas”, a declarat Greg Abbott, procurorul general din Texas, citat de Huffington Post.

Autoritățile de la Washington au asigurat imunitatea observatorilor OSCE față de legea din Texas. Acest lucru nu i-a ferit însă pe aceștia de furia unui candidat republican care a ajuns chiar să acuze ONU că este o unealtă menită să distrugă America.

„Însăși ideea că ONU – organismul internațional dedicat diminuării rolului Americii în lume – ar primi permisiunea sau chiar ar fi încurajat să trimită străini care îi simpatizează pe Castro, Chavez, Ahmadinejad și Putin să supravegheze alegerile noastre este de-a dreptul dezgustătoare”, a spus Connie Mack, candidat la Senat, citat de Huffington Post.

Cu cine a discutat OSCE înainte să decidă monitorizarea alegerilor din România

Misiunea preliminară a OSCE, care a venit la sfârșitul lunii septembrie în România să evalueze nevoile unei eventuale misiuni de monitorizare a alegerilor din decembrie, a constatat că „mulți interlocutori au observat un nivel înalt de polarizare politică, ce ar putea avea un impact asupra desfășurării alegerilor„, conform raportului publicat pe 18 octombrie, la Varșovia.

Pe de altă parte, „cei mai mulți interlocutori și-au exprimat încrederea privind imparțialitatea administrației electorale și a abilității ei de a organiza alegerile într-o manieră profesionistă”.

Reprezentanții OSCE au discutat, în cadrul vizitei lor, cu reprezentanți ai partidelor politice, ai Președinției, ai autorităților implicate în procesul electoral, dar și cu câte doi reprezentanți ai presei și ai societății civile.

UPDATE: Replica USL a venit astăzi de la premierul Victor Ponta și Crin Antonescu. Ponta a susținut că el însuși a chemat misiunea OSCE în România, pentru a evita situația în care „ne fură arbitrul”, iar Crin Antonescu a spus că „nu este plăcut”.

Lista celor cu care a discutat misiunea OSCE, pentru a stabili dacă vine în România:

reprezentanții MAE

conducerea Autorității Electorale Permanente

vicepreședintele Consiliului Național al Audiovizualului (CNA), Ioan Onisei (fost senator PDL).

membrii Biroului Electoral Central (toate partidele au reprezentanții lor aici)

judecătorii Curții Constituționale

reprezentanții MAI (secretar de stat Cătălin Chiper, nominalizat de PNL)

reprezentantul Administrației Prezidențiale, șeful Cancelariei Cristian Diaconescu

reprezentanții partidelor politice: Peter Eckstein Kovacs (UDMR, fost consilier al lui Traian Băsescu), Varujan Pambuccian (lider de grup al minorităților în Parlament), Cezar Preda (vicepreședinte PDL), trei reprezentanți ai PSD (deputații Eugen Bejinariu și Andrei Dolineaschi, și consilierul Alexandru Batagui).

reprezentanții presei: Elena Vijulie (DigiTV), Ion Stavre (TVR), Norina Ionescu (consilier juridic TVR)

reprezentanții societății civile: Mircea Toma (Active Watch), Cristian Pîrvulescu (Pro Democrația)

reprezentanții comunității internaționale: David Costello (adjunctul ambasadorului Irlandei la București), Niculae Idu (șeful reprezentanței Comisiei Europene la București), Dorina Maria Năstase (șefa secției Politic a reprezentanței Comisiei Europene la București).