Sistemul ELECTORILOR din SUA. Cristian Pîrvulescu: „Este gândit pentru a menține un echilibru în favoarea elitelor”

Politologul Cristian Pîrvulescu, decanul Facultății de Științe Politice de la SNSPA, a explicat, într-un interviu pentru Gândul, originile și provocările sistemului marilor electori din Statele Unite, subliniind modul în care acesta influențează democrația americană și încrederea cetățenilor în procesul electoral.

Sistemul de vot prezidențial din SUA se bazează pe Colegiul Electoral, un mecanism în care alegătorii votează indirect pentru președinte și vicepreședinte.

•  Marii electori: Fiecare stat primește un anumit număr de electori, proporțional cu numărul său de congresmeni (senatori și reprezentanți). În total sunt 538 de electori.
• Votul popular: În ziua alegerilor, cetățenii votează în fiecare stat pentru unul dintre candidați. În aproape toate statele, candidatul cu cele mai multe voturi câștigă toți electorii acelui stat, pe sistemul „câștigătorul ia totul”.
• Alegerea președintelui: După alegerile populare, electorii fiecărui stat se întâlnesc și votează pentru președinte și vicepreședinte. Un candidat are nevoie de cel puțin 270 de electori pentru a câștiga.
• Importanța statelor cheie: Sistemul pune un accent pe statele cu populație mare și pe cele cunoscute drept „state indecise” (care oscilează între partide de la o alegere la alta).

Cristian Pîrvulescu explică faptul că sistemul marilor electori este rezultatul unui compromis realizat în perioada redactării Constituției SUA, la sfârșitul secolului al XVIII-lea, și este conceput pentru a conserva influența elitelor.

Este un sistem gândit pentru a menține un echilibru în favoarea elitelor și pentru a preveni riscurile de manipulare populară. Primele democrații electorale erau foarte vulnerabile la cumpărarea voturilor și la schimbările de opinie generate de emoții colective.

Marile riscuri ale democrației și rolul elitelor în sistemul de vot american

Politologul amintește că, încă de la începuturile republicii americane, părinții fondatori erau conștienți de riscurile inerente ale democrației electorale, inclusiv influența manipulărilor și riscul unei „tiranii a majorității”.

În acest context, marii electori au fost introduși ca o măsură de protecție pentru a tempera deciziile emoționale ale electoratului și pentru a da un avantaj de reprezentare statelor mai mici.

Democrația înseamnă recunoașterea drepturilor egale ale tuturor, iar o majoritate care impune decizii asupra unei minorități este un act de tiranie, ceea ce este fundamental antidemocratic”, explică politologul Cristian Pîrvulescu.

Unul dintre scopurile acestui sistem a fost, de asemenea, protejarea echilibrului între statele federale.

Marii electori funcționează ca o garanție pentru păstrarea autonomiei statelor mai mici în federația americană, asigurându-se că interesele acestora nu sunt marginalizate”, subliniază Pîrvulescu.

Exemple istorice și controverse

Politologul a adus în discuție cazuri istorice care evidențiază dilemele sistemului electoral.

„În 1828, când Andrew Jackson a fost ales președinte, acesta a fost considerat primul lider populist al Americii,” menționează Pîrvulescu, subliniind că acest sistem s-a opus, încă de atunci, ascensiunii unui lider cu susținere populară masivă, dar controversată.

Un alt exemplu, recent, este victoria lui Donald Trump în 2016, când marii electori au facilitat alegerea acestuia, în ciuda faptului că a pierdut votul popular”, spune Cristian Pîrvulescu.

Încrederea cetățenilor în democrație

Întrebat dacă acest sistem afectează încrederea cetățenilor americani în democrație, Cristian Pîrvulescu a explicat că dezbaterile pentru modificarea sistemului electoral sunt recurente în SUA.

Au fost numeroase discuții, în 2000, 2001, 2002, în 2017, 2018, despre schimbarea sistemului electoral și adoptarea unui vot popular direct (…) Statele mici, mai conservatoare, și-au câștigat un rol foarte important prin acest sistem, în ciuda dimensiunii lor demografice reduse”.

Politologul subliniază și importanța pe care statele conservatoare din vestul mijlociu o au în menținerea acestui sistem.

Aceste state, unele foarte religioase și profund conservatoare, dețin un rol disproporționat în comparație cu dimensiunea lor, iar cetățenii lor nu vor susține niciodată schimbarea sistemului electoral”, explică Pîrvulescu.

O schimbare dificilă, dar posibilă?

Cristian Pîrvulescu arată că sistemul marilor electori, deși controversat și supus dezbaterilor, rămâne ancorat în logica politică a SUA și este sprijinit de statele mai mici, conservatoare.

Sistemul nu este perfect, dar este un compromis care reflectă diversitatea și complexitatea federației americane. Chiar dacă ar putea slăbi încrederea publicului în democrație, sistemul are sprijinul unei părți importante a societății americane”, susține politologul.

Sursa foto: Profimedia + YouTube SNSPA

CITEȘTE ȘI: