Soarta lui Tudorel Toader, decisă de liderii PSD în Biroul Permanent Național. Dragnea: „Este un subiect delicat”

„Cred că trebuie să discutăm subiectul ăsta, că e delicat. Luni sper să ne vedem. Luni avem Birou Permanent Național la ora 12,00”, a afirmat sâmbătă, la Slobozia, Liviu Dragnea.

El a mai spus că vrea coerență și asumare de responsabilitate în privința adoptării ordonanțelor pentru modificarea legilor Justiției

„Eu nu cer o ordonanță anume, vreau doar coerență și asumare de responsabilitate, într-un fel sau altul. Deci vreau ca în maxim două săptămâni de zile să închidem discuțiile despre aceste subiecte – se dau sau nu se dau, dar lumea să știe”, a mai spus Dragnea.

Ședința BPN al PSD va avea loc luni, de la ora 12.00, la Palatul Parlamentului.

Toader, scrisoare în Financial Times privind candidatura lui Kovesi la Parchetul European

Financial Times a publicat o scrisoare a ministrului român al Justiției în care solicită ca Laura Codruța Kovesi să nu fie numită în funcția de procuror-șef european. Tudorel Toader precizează că a fost trimisă în numele Guvernului României și semnalează abuzurile comise de Direcția Națională Anticorupție sub coordonarea lui Kovesi, care folosea dosare deschise împotriva magistraților, ca mijloc de constrângere pentru obținerea unor sentințe favorabile. DNA îl acuză pe Toader că a prezentat date nereale în scrisoarea despre Kovesi.

În scrisoarea trimisă, Tudorel Toader cere ca Laura Codruța Kovesi să nu fie numită în funcție și atrage atenția că aceasta a fost revocată de la conducerea DNA pentru că încălca legea.

„Nu am nimic personal împotriva Laurei Codruța Kovesi, unul dintre cei trei candidați pentru poziția de procuror-șef al Parchetului European,” menționează ministrul Justiției în scrisoarea sa. „Dar din dovezile pe care le-am văzut – de la judecători, procurori și alte surse credibile – nu ar trebui numită în această funcție importantă. Doamna Kovesi nu a fost demisă anul trecut deoarece Agenția Anticorupție pe care o conducea, DNA, viza politicieni corupți. A fost demisă deoarece DNA încălca legea. Curtea Constituțională a decis că strategia de investigație a doamnei Kovesi era bazată pe constrângere”.

The ‘coercion” in Romanian anti-corruption campaign https://t.co/uYqfcyPRGV

— Financial Times (@FT) 7 martie 2019

Toader: Dosarele deschise judecătorilor erau folosite ca un mod de constrângere a sistemului

Ministrul Justiției amintește și de dosarele de la DNA în care erau cercetați magistrați.

„După plecarea doamnei Kovesi de la DNA, am descoperit că, în perioada de patru ani în care s-a aflat la conducerea agenției, DNA a deschis investigații împotriva a 3.420 de judecători și procurori – mai mult de jumătate din magistratura țării. Tipic, aceste investigații rămâneau deschise și nu se ajungea la un proces. Erau folosite ca mod de constrângere a sistemului.

Secția de Investigare a Infracțiunilor din Justiție, nou formată, independentă de DNA, a raportat recent că a preluat peste 1.422 de dosare de la predecesorul său din DNA. Aproximativ 70% erau inițiate intern, nu ca răspuns la o acuzație. Cele mai multe dosare rămâneau deschise și după doi ani, și conform raportului, erau inițiate ca răspuns la deciziile judecătorilor contrare dorințelor DNA. Dana Gîrbovan, președintele Uniunii Naționale a Judecătorilor din România, a numit raportul „șocant”. Când aceste metode nu reușeau să pună presiune pe un judecător, se discuta despre demiterea lor din funcție sau din dosarele în care DNA avea un interes specific”, acuză Toader.

Toader: Scrisoarea e transmisă în numele Guvernului României

Tudorel Toader mai dezvăluie în scrisoare că judecătorii care au revizuit dosarele respinse de DNA au găsit și transcripturi ale unor conversații înregistrate pe ascuns, dovezi falsificate și declarații false ale unor martori.

„Aceasta nu este justiție. Biroul Parchetului European trebuie să îi urmărească agresiv pe cei care încalcă legea, dar nu prin sacrificarea respectului pentru drepturile umane în acest proces”, încheie ministrul scrisoarea.

Întrebat de reporterii Mediafax despre scrisoarea făcută publică în Financial Times, că Tudorel Toader a declarat că este „în numele Guvernului României”.

Barna, despre Toader: Nu ești niciodată prea bătrân pentru a găsi mod de a te face de râs

Președintele USR Dan Barna declară că scrisoarea ministrului Justiției demonstrează că nu ești niciodată prea bătrân, pentru a te face de râs.

„Aș începe cu una din legile lui Murphy, care spune că nu ești niciodată prea bătrân, pentru a găsi un nou mod de a te face de râs. Ceea ce face Tudorel Toader cu această scrisoare este încă o modalitate de a se face și mai ales de a ne face ca și Guvern al României de râs pe plan internațional. În mod obiectiv, ceea ce vede toată Europa și toată lumea – vorbim și de partenerul american – este că România este condusă în momentul de față de niște indivizi, o parte din ei condamnați penali, o parte din ei în diverse faze de cercetare penală și Tudorel Toader este perceput ca fiind avocatul acestor condamnați penali”, a afirmat Dan Barna, la RFI, care nu a dorit să aprecieze activitatea fostei șefe a DNA.

„Nu știu dacă a greșit sau nu, nu este rolul meu să judec asta, pentru că să nu uităm, toată activitatea DNA ajunge în instanță, iar în instanță am văzut că DNA este una dintre instituțiile cu un nivel foarte bun al raportului condamnări-achitări.”

DNA îl acuză pe Tudorel Toader că a prezentat date nereale în scrisoarea către Financial Times

DNA susține că ministrul Justiției Tudorel Toader a prezentat date nereale în scrisoarea despre Laura Codruța Kovesi pe care a transmis-o către Financial Times. Direcția Națională Anticorupție a oferit în acest sens o serie de date din statisticile oficiale referitoare la cauzele cu magistrați ce arată că majoritatea sunt deschise după plângeri.

„Având în vedere că datele pe care se fundamentează argumentația domnului ministru al Justiției nu sunt reale, ceea ce este de natură a afecta valoarea de adevăr a concluziei celor expuse cu privire la activitatea DNA, pentru a corecta informarea opiniei publice, vă prezentăm datele reale, rezultate din statisticile oficiale, privind investigațiile referitoare la magistrați, majoritatea acestor investigații fiind deschise ca urmare a unor plângeri/denunțuri primite de la persoane nemulțumite de soluțiile dispuse în cauze civile sau penale în care respectivele persoane au fost implicate”, potrvit unui comunicat al DNA.

Pentru a susține aceste afirmații, procurorii anticorupție oferă și un exemplu în acest sens.

„Pentru a susține că DNA ar fi exercitat o formă de presiune asupra magistraților care judecau în cauze penale, domnul ministru menționează faptul că nou formata secție pentru magistrați – Secția pentru investigarea infracțiunilor din justiție – a preluat 1422 de dosare de la DNA, iar aproape 70% au fost constituite din oficiu, nu ca rezultat al vreunei plângeri sau denunț. În realitate, la momentul începerii activității, Secția respectivă a preluat de la DNA un număr de 275 de dosare aflate în lucru, dintre care 34 sesizări din oficiu, ceea ce reprezintă un procentaj de 12 %”, arată sursa citată.

În comunicat se arată că cele 275 de dosare sunt menționate și în Raportul de activitate al DNA pe anul 2018, care i-a fost transmis pe cale oficială lui Tudorel Toader, ministru încă din luna februarie 2019, și a fost dată publicității cu ocazia prezentării publice a acestui raport, fiind conținută și în comunicatul de presă din data de 22 februarie 2019.

„Un alt exemplu se referă la afirmația ministrului Justiției că, pe perioada mandatului doamnei Laura Kovesi, DNA a deschis investigații față de 3420 de judecători și procurori, mai mult de jumătate din numărul total de magistrați din România. În realitate, numărul total de investigații privind magistrații înregistrate la DNA în perioada 01.01.2014 – 30.07.2018 (4 ani și 7 luni) a fost de 2.396, dintre care, în aceeași perioadă 1.922 au fost dosare clasate pentru că s-a constatat că sesizările erau nefondate. Dintre aceste cauze, doar 10,4 % au fost sesizări din oficiu. Prin urmare, reiese că majoritatea dosarelor au fost deschise ca urmare a unor sesizări formulate de persoane fizice sau juridice. Mai mult, în 521 de sesizări nu apare numele magistratului sau instituția din care face parte”, mai arată procurorii.

De asemenea, Direcția a subliniat, în încheiere, că potrivit legislației din România, există obligația ca orice sesizare (plângere, denunț) primită de parchete, care îndeplinește condițiile de formă, să fie înregistrată ca dosar penal.