SOLUȚIA DE LA 10.000 DE METRI. Băsescu propune A TREIA CALE pentru Parchetul General: Pivniceru să-i pună în plic procurorii aleși de CSM

După eșecul „trilateralei” de luni cu Victor Ponta și Crin Antonescu privința selecției unui înlocuitor pentru Daniel Morar la Parchetul General și a șefului DNA, președintele Traian Băsescu pune guvernul în fața unei noi variante de negociere. Scenariul de compromis ar fi o înțelegere politică președinte – premier că își vor asuma doar un rol formal, de a înainta și valida două nume alese de CSM.
Ideea, lansată la 10.700 de metri altitudine, în timp ce aeronava oficială survola Mediterana, i-a venit președintelui „azi-noapte, târziu”, fără să-i poată fi transmisă și guvernului „în timp util”.
Scenariul pune în dificultate ministrul justiției care ar urma sa renunțe la propria selecție pentru a-și pune semnătura pe un nume deja ales de CSM, căruia legea îi rezervă doar rol consultativ.

Propunerea venită din cer

„O soluție ar fi să avem încredere în CSM și noi să ne angajăm că respectam recomandările. CSM să facă ministrului Justiției propunerea legat de cine să fie numit. Să aleagă un procuror pentru Parchetul General și unul pentru DNA, ministrul Justiției să își asume propunerile și eu mă angajez că le semnez”, a avansat președintele noua variantă, „în condițiile în care de ambele părți există suspiciuni de politizare”.
Potrivit lui Traian Băsescu, procedura din lege – ministrul propune, CSM avizează, președintele numește – nu ar fi cu nimic alterată. „CSM poate garanta transparența selecției și că nu este politizată propunerea. Indiferent de cine îi numește, ulterior CSM le supraveghează activitatea și atunci are logică să lăsăm procesul de selecție la CSM, transparent”, și-a explicat Băsescu mutarea.

Metoda 2-2-2 respinsă de Ponta și Antonescu

A treia cale în numirea procurorilor, subiect-cheie în raportul MCV așteptat pe 30 ianuarie, a fost lansată de Traian Băsescu în timp ce aeronava prezidențială survola Mediteana, în drum spre America Latină. „Primele două soluții, cea cu propunerile inițiale de la doamna Pivniceru și cea propusă de mine la întâlnirea de luni, au eșuat”, s-a justificat preșdintele.
La discuția în patru cu liderii USL de luni, din biroul lui Crin Antonescu de la Senat, președintele i-a pus premierului pe masă o soluție de negociere, neacceptată însă. Ideea era ca numele procurorilor să vină dintr-o comisie cu câte doi reprezentanți de la Ministerul Justiției, de la CSM și de la Președinție, cele trei instituții implicate de lege în nominalizare și validare. Ponta și Antonescu au spus însă „pas”.

Cine vine după Morar

De cealaltă parte, Traian Băsescu ia în calcul refuzul repetat al propunerilor venite de la Mona Pivniceru, dacă nu-i respectă cerințele. În lipsa consensului, numirile la vârful Parchetului General se amână sine die. Mandatul de interimar al lui Daniel Morar expiră în aprilie, însă calculele de la Cotrceni includ și o delegare a interimatului unuia dintre adjuncții lui Morar, cu toate că legea este lacunară. „Se pot face delegări, dar intrăm într-o sarabandă a delegărilor, înnebunim cu toții și ne facm si de râs”, spune Băsescu.
O altă soluție luată în calcul este implicarea, la sesizarea CSM, a Curții Constituționale ca arbitru într-un eventual conflict constituțional după un nou veto al lui Băsescu față de procurorii aleși de Pivniceru. „Cheia credibilității noastre legat de raportul MCV este numirea procurorilor”, susține președintele, invocând inclusiv posibilitatea ca, în caz de blocaj, să recurgă la o prevedere din acordul cu Victor Ponta care îi dă ultimul cuvânt.

Întâlnire discretă Pivniceru-Băsescu. „Nu a reușit să convingă”

O întâlnire cu Mona Pivniceru strict pe acest subiect a avut loc, admite președintele. Dar nu „cu dosarele pe masă”, cum îi propusese public ministrului. Discuția, amiabliă, a fost înainte ca Mona Pivniceru să îi trimită oficial numele lui Ioan Irimie și pe cel al lui Tiberiu Nițu, „ca să evităm să se facă oamenii de râs” în fața unui refuz, dar ministrul „nu a reușit să convingă”.
Un alt argument al respingerii cele doi ar fi fost faptul că dosarele ajunse la Cotroceni nu conțineau fișele de evaluare și nici criteriile de selecție.