Prima pagină » Știri politice » Sorin Grindeanu, dat exemplu negativ în Parlamentul European

Sorin Grindeanu, dat exemplu negativ în Parlamentul European

Sorin Grindeanu, dat exemplu negativ în Parlamentul European
Premierul României, Sorin Grindeanu, nu a fost disponibil să dea explicații în Parlamentul European atunci când a fost organizată dezbaterea pe marginea OUG 13, susține eurodeputatul Manfred Webber, liderul grupului popularilor europeni, criticându-l pe primul ministru și comparându-l cu liderul Executivului ungar, despre care a spus că merge să-și argumenteze acțiunile de fiecare dată când e nevoie.
„Viktor Orban nu fuge niciodată de dezbatere. A venit de fiecare dată când Comisia l-a invitat. Când am discutat despre România și legile privind corupția, niciun prim ministru socialist al României nu a venit aici, în Parlamentul European”, a transmis Webber. 
 
Cel care a mers să dea explicații în fața oficialilor europeni în legătură cu OUG 13, inițiativa de modificare a Codurilor penale care a scos în stradă sute de mii de oameni, a fost ministrul Justiției, Tudorel Toader, care a făcut o descriere pe scurt a stării justiției din România, în fața Comisiei de libertăți, justiție și afaceri interne.
 
El a arătat că, în urma emiterii OUG 13 de către Guvernul României, procurorii DNA au anchetat miniștri implicați în procesul de adoptare a acestui act normativ, iar judecătorii CCR au considerat că acest lucru este neconstituțional. „CCR a dat o decizie de principiu, care mie ca fost judecător îmi place foarte mult, prin care a statuat că legiuitorul delegat are competența să aprecieze oportunitatea unei interpertări legislative, că procurorii nu au competența să urmărească penal legiuitorul care apreciază oportunitatea unei legi. Important este ceea ce a statuat pe viitor: că procurorul nu poate ancheta pe viitor miniștri care legiferează. Fiecare putere trebuie să-și cunoască, să-și respecte matca ei constituțională”, a spus Tudorel Toader în fața parlamentarilor europeni. „Procurorul nu poate ancheta oportunitatea. Dar sigur că orice procuror poate evalua, ancheta o faptă penală. Or, procesul de legiferare nu este, ferească Dumnezeu, faptă penală, că nu ar mai reglementa absolut nimeni”, a mai spus Toader. Ministrul Justiției a mai apreciat că OUG 13 a fost emisă „nefiresc”, „inabil”, iar societatea a reacționat la acest lucru, însă prevederile acestei ordonanțe „în sine nu au fost o problemă”. Ministrul a vorbit despre „o inabilitate în tehnica legislativă”, dovedită de Guvernul României.
 
El a arătat atunci și că prevederile OUG 13 nu au fost „o problemă”, ci modul în care acest act normativ a fost adoptat, lucru care a dovedit că Guvernul României a suferit de „o inabilitate de tehnică legislativă”.
 
„Am solicitat fiecăruia dintre cele trei puteri ale statului să rămână în matca lor constituțională. Arhitectura statului de drept este bine concepută, ea mai trebuie și bine cunoscută și pe deplin respectată. Dacă nu se întâmplă așa, puterile riscă să iasă din matca constituțională, să intre în zona de competență a altor autorități, așa cum s-a întâmplat cu de acum celebra OUG 13 din ianuarie 2017, adoptată de Guvern, abrogată de Guvern, respinsă definitiv de Parlament, pentru ca tot românul să fie convins că ordonanța aceea nu mai este în vigoare și nu poate să renască printr-o decizie de neconstituționalite a OUG 14. Ordonanța în sine nu a fost o problemă, problema a fost poate de procedură, cum și când a fost adoptată”, a explicat Tudorel Toader.
 
„Societatea a reacționat pentru că ordonanța a fost adoptă la 10-11 noaptea, ceea ce este foate adevărat și nefiresc. Guvernul a dat un termen de 10 zile ca OUG să intre în vigoare. Am bănuit mai degrabă o inabilitate în tehnica legislativă, decât intenția de a legifera la ceas de seară”, a mai spus ministrul Justiției.
 
Tudorel Toader le-a explicat foarte pe scurt europarlamentarilor și implicația deciziei CCR în privința anchetei DNA asupra Guvernului: „DNA a anchetat miniștri care au adoptat, au fost implicați în procesul de adoptare a OUG, președintele Senatului a considerat că DNA a intrat într-o altă putere de legiferare, în puterea legislativă. CCR a fost sesizată să spună dacă această OUG inabil adoptată a generat un conflict juridic. (…) CCR a dat o decizie de principiu, care mie ca fost judecător mi-a plăcut foarte mult, prin care a statuat că legiuitorul delegat are competența să aprecieze oportunitatea unei interpertări, că procurorii nu au competența să urmărească penal legiuitorul care apreciază oportunitatea unei legi. Important este ceea ce a statuat pe viitor, că procurorul nu poate ancheta pe viitor miniștri care legiferează. Fiecare putere trebuie să-și cunoască, să-și respecte matca ei constituțională”, a încheiat Tudorel Toader.