Stanciu și Tănăsescu, opinii separate la CCR: Noul Guvern trebuia confirmat de Parlament

Judecătorul CCR Livia Stanciu consideră că CCR ar fi trebuit să constate că nu există un conflict juridic de natură constituțională între primul ministru pe de o parte, și președinte, pe de altă parte, deoarece șeful statului nu era obligat să semneze decretele de numire pentru noii miniștri în absența unui vot de confirmare a noii componențe politice a Executivului.

„Nu suntem în prezența refuzului îndeplinirii unei obligații ce revenea Președintelui României, câtă vreme nu sunt îndeplinite condițiile procedurii simplificate de remaniere prevăzută în art.85 alin.(2) din Constituție, remanierea fiind solicitată de Primul ministru simultan cu ieșirea ALDE de la guvernare, situație în care, schimbându-se compoziția politică a Guvernului, Președintele are obligația de a exercita competența prevăzută în art. 85 alin. (2) din Constituție, numai după aprobarea Parlamentului și în urma sesizării acestuia, conform prevederilor art.85 alin.(3) din Legea fundamentală”, arată opinia Liviei Stanciu.

Aceasta consideră că blocajul instituțional nu există deoarece soluția votului în Parlament ar fi rezolvat problema remanierii.

FINANCIAR JetSpy: Avioanele private ale lui Elon Musk au efectuat 355 de zboruri în 2024. Care a fost cel mai lung zbor

23:59

SPORT David Popovici, provocare pentru înotătorul care a câştigat patru medalii de aur la JO Paris 2024

23:16

„Nu suntem în prezența unui blocaj instituțional, condiție esențială pentru constatarea existenței unui conflict juridic de natură constituțională, deoarece a existat și există un alt mod de înlăturare a presupusului blocaj, respectiv primul-ministru avea la dispoziție procedura prevăzută de art. 85 alin. (3) din Constituție, procedură care putea și poate fi demarată doar din inițiativa sa, în acest mod subzistând toate premisele prin care un eventual blocaj putea fi înlăturat”, conform sursei citate.

De asemenea, Stanciu consideră că, în acest context, deceretele de numire a miniștrilor ar fi fost emise nelegal.

„În opinia noastră, în condițiile destrămării coaliției și nedelimitării portofoliilor, un decret de remaniere guvernamentală, în lipsa acordului Parlamentului, ar fi fost emis prin fraudă la lege, actul fiind lovit de nulitate pentru nerespectarea unei condiții de validitate, cu consecințe directe în ceea ce privește respectarea Constituției, dar și a securității juridice și funcționării Guvernului. Îndeplinirea condițiilor de legalitate a decretului de numire în funcția de membru al Guvernului, act administrativ cenzurabil pe calea contenciosului administrativ, se analizează prin raportare la starea de fapt și la dispozițiile legale aplicabile acesteia la momentul emiterii actului. Așadar, decretele de numire sunt guvernate de principiul tempus regit actum, ceea ce înseamnă că Președintele nu putea proceda la emiterea decretelor de remaniere, decât cu nesocotirea principiului legalității”, potrivit motivării CCR.

De asemenea, judecătoarea CCR Simina Tănăsescu că datorită modificării compoenenței politice a Guvernului, orice schimbare a Executivului ar fi necesitat un vot de confirmare în Parlament.

„În aceste condiții, în baza Constituției României, începând cu ziua de luni, 26 august 2019, dată începând cu care a intervenit schimbarea compoziției politice a Guvernului, orice propuneri de modificare a compunerii echipei guvernamentale ar fi fost înaintate de prim-ministru Președintelui României ele necesitau aprobarea Parlamentului pentru a fi încununate de succes. Altfel spus, incidente în această procedură de remaniere guvernamentală erau doar dispozițiile art.85 alin.3 din Constituție și nu cele ale art.85 alin.2. Cu toate acestea, refuzând să respecte prevederile exprese și clare ale art.85 din Constituție, prim-ministrul României a învestit Curtea Constituțională cu soluționarea unui pretins conflict juridic de natură constituțională invocând exclusiv alineatul 2 al articolului 85 din Constituție”, arată opinia separată a judecătoarei.

CCR a decis pe 18 septembrie că președintele Klaus Iohannis trebuie să emită de îndată decretele de revocare a miniștrilor, precum și pe cele de numire a miniștrilor interimari. Șeful statului trebuie să răspundă, de îndată, în scris și motivat, legat de refuzul propunerilor.

Prin urmare, Klaus Iohannis trebuie să o revoce pe Ana Birchall din funcția de ministru al Justiției.

Totodată, șeful statului trebuie să îi numească interimari pe Niculae Bădălău la Energie, Ioan Deneș la Mediu și Ștefan Radu Oprea la Relația cu Parlamentul, după ieșirea ALDE de la guvernare și demisia miniștrilor partidului condus de Călin Popescu Tăriceanu. Potrivit legii, interimatul la un minister durează 45 de zile.

De asemenea, nu există un conflict de natură juridică cu privire la propunerea ca ministru plin a Danei Gîrbovan la Justiție, a lui Mihai Fifor la MAI, a senatorului Șerban Valeca la portofoliul Educație, a Ana Birchall ca vicepremier pentru parteneriate și Iulian Iancu ca vicepremier pe probleme economice, propuneri trimise pe 26 august de premier la Cotroceni.

Pe 28 august, președintele Klaus Iohannis a refuzat remanierea propusă de șeful Executivului pe 26 august.