Vicepreședintele PDL Sulfina Barbu a declarat, vineri, că este „o relație clară” între secretarul general al PSD, Liviu Dragnea, și DNA și că acesta „trebuie să își probeze nevinovăția în fața organelor de anchetă”.
„PDL niciodată nu a făcut niciun fel de presiune asupra Justiției. Considerăm că e o relație clară între Liviu Dragnea și DNA. Domnia sa trebuie să își probeze nevinovăția sa în fața organelor de anchetă”, a spus Sulfina Barbu, într-o conferință de presă, răspunzînd unei întrebări.
Ea a mai spus că PDL a depus, în ziua referendumului, plângeri penale pentru neregulile observate în timpul procesului de votare.
Secretarul general al PSD, Liviu Dragnea, președintele Consiliului Județean Teleorman, s-a prezentat, joi, la Direcția Națională Anticorupție (DNA), pentru a fi audiat în cazul privind referendumul.
Liviu Dragnea a declarat că procurorii anticorupție i-au adus la cunoștință „niște învinuiri” în cazul privind referendumul, el urmând să revină „în următoarele două săptămâni” pentru a da o declarație.
„Ceea ce am făcut noi au făcut toate partidele și fac tot timpul, pentru că fiecare partid are dreptul legal să primească informații cu ceea ce se întâmplă de la membrii săi”, a declarat Liviu Dragnea.
Ulterior, DNA a informat că Liviu Dragnea, în calidate de președinte al Consiliului Județean Teleorman, și-ar fi folosit autoritatea și influența în scopul obținerii unei prezențe de minimum 60% la votul de la referendum, pe listele de alegători figurând minori și persoane cu drept interzis de a vota.
Direcția Națională Anticorupție (DNA) îl acuză pe Dragnea că a constituit un sistem național de influență pentru a determina autoritățile publice centrale, județene și locale aflate sub controlul politic al formațiunii politice, de a se implica în: exercitarea de presiuni asupra președinților birourilor electorale ale secțiilor de votare și asupra membrilor acestora pentru a falsifica semnăturile alegătorilor pe listele de vot și a introduce în urne un număr suplimentar de buletine decât cele votate de alegători; folosirea unei urne mobile în condiții contrare legii (fără a exista cereri în acest sens depuse în termen și aprobate corespunzător); obținerea pe căi ilicite de informații, în fiecare oră, despre numărul de persoane care și-au exercitat dreptul de vot și despre modul în care s-a votat în unele secții de votare; practicarea votului multiplu; denaturarea pe listele suplimentare a ultimei cifre a CNP al unor persoane a căror semnătură a fost falsificată pe listă, pentru a nu permite programelor de calculator specializate să identifice votul multiplu; practicarea «turismului electoral» – adică a deplasării organizate de importante mase de persoane, cu ajutorul autobuzelor, microbuzelor etc., pentru a vota multiplu, atât în secția de votare la care au fost arondați, cât și la alte secții de votare din țară; falsificarea de semnături în numele unor persoane decedate, ce au rămas înscrise pe listele electorale; falsificarea de semnături ale multor alegători, plecați din țară în momentul referendumului; votul exercitat de minori, interziși judecătorești și persoane cărora le-a fost interzis dreptul la vot printr-o hotărâre judecătorească penală; neaplicarea autocolantelor cu mențiunea «VOTAT» pe cărțile / buletinele de identitate ale votanților.