Superofertă imobiliară pentru partide: sedii de la stat în rate, cu avans 10%. Hrebenciuc: „Nu-s palate. E ici-colo câte o casă, voi îi ziceți vilă”

Înainte ca Guvernul să scoată la vânzare casele de protocol ale statului, parlamentarii au luat-o înainte, asigurându-le propriilor partide dreptul de a-și cumpăra sediile închiriate de la stat prin negociere directă, fără concurență. Și pentru că încercările de a se împrumuta pe la bănci au eșuat în ultimii ani, partidele au primit, printr-o lege promulgată miercuri de președintele Traian Băsescu, o alternativă avantajoasă: posibilitatea de a-și cumpăra sediile în rate, întinse pe trei ani, cu avans de 10%, ocolind creditele.

Legea a fost votată cu o largă majoritate în Camera Deputaților – 250 de voturi pentru, deși avea nevoie doar de 207 pentru a fi adoptată.

Partidele politice au primit, în ultimii 20 de ani, cel puțin pentru sediile centrale, unele dintre cele mai impozante vile din centrul Capitelei în care au stat foarte mulți ani cu chirii modice. PSD și PNL s-au instalat în Kiseleff, lângă Arcul de Triumf, PDL pe Aleea Modrogan, în apropiere de sediul Guvernului, PC pe strada Muzeul Zambaccian, UDMR pe Alexandru Pușkin, în cartierul Primăverii. Liderii politici contactați de gândul au confirmat interesul partidelor de a-și cumpăra sediile de la stat, cu atât mai mult în noile condiții.

Marile avantaje ale noii legi

Noua lege, trecută prin Senat în legistatura trecută și preluată de noii deputați, include, pe lângă primării, și regiile autonome în lista celor care pot vinde imobilele acum închiriate partidelor. Astfel, sunt puse practic la dispoziția partidelor politice nu doar sediile mici din teritoriu, luate cu chirie de la primărie, ci și cele centrale, atribuite prin Regia Autonomă – Administrarea Patrimoniului Protocolului de Stat (RA-APPS). Pentru a le achiziționa, fără licitație, partidele au două variante: plata integrală a prețului stabilit de evaluator sau plata în rate, timp de trei ani, cu avans de 10%.

Partidele nu trebuie să caute însă bani și pentru terenuri. Dacă nu au cu ce să le cumpere la valoarea de piață, noua reglementare le oferă varianta concesiunii pe durata existenței clădirii. Terenurile de pe Kiselleff, Modrogan sau din Primăverii sunt printre cele mai scumpe din București.

Dacă până acum exista obligația de a nu înstrăina o astfel de proprietate timp de șapte ani, perioada se reduce la trei. Singura condiție pentru ca actualul chiriaș la stat să devină proprietar este aceea ca spațiul să fi fost închiriat cel puțin trei luni înainte de vânzare. După publicarea în Monitorul Oficial a noii legi, Guvernul are 30 de zile să reglementeze normele de vânzare.

Preda (PDL): „Unii cred că fac legi pentru ei, dar ajung să le facă pentru ații”

Legea are ca autori un grup de 9 PDL-iști și un deputat din partea minorităților din care doar doi au fost realeși în actualul parlament și numai unul – Mircea Grosaru de la minorități – a mai votat favorabil. PDL-ul a depus inițiativa în 2011, când era la putere și făcea planuri pentru achiziționarea sediului filialei București, o fostă casă boierească folosită mai ales ca sediu de campanie. Pe atunci, inițiatorii PDL-iști din care doar Daniel Geantă mai figurează azi ca deputat – includeau și asociațiile și fundațiile pe lista chiriașilor favorizați, atât Institutul de Studii Popolare cât și Fundația Creștin-Democrată, cele două tink-tank-uri ale partidului stând cu chirie la RA-APPS în sedii centrale.

Între timp, PDL a rămas după campania electorală cu datorii estimate, după unele calcule interne, la 2 milioane de euro. Cert este că la votul din 19 februarie din Camera Deputaților Geantă a anunțat că nu își mai susține proiectul, iar PDL-iștii au votat contra. Legea a primit în schimb, voturile actualei puteri (121  de la PSD, 82 de la PNL, 13 de la PC, 13 de la minorități), dar și ale unor „disidenți” ai opoziției – 15 de la UDMR, 4 de la PPDD și 2 de la PDL. În total, 250 din 325 de voturi.

„Așa-i în politică. Unii cred că fac legi pentru ei, dar de fapt ajung să le facă pentru alții”, constată prim-vicepreședintele PDL Cezar Preda care a votat împotrivă întrucât „așa a decis grupul, în condițiile în care inițiatorul nu și-a mai susținut propriul proiect”. Admite însă avantajul net al partidelor de care inclusiv PDL poate acum profita. „Cred că sunt condiții avantajoase. Dacă mergi să te împrumuți la bancă, banca îți cere garanții. Ce garanții să ofere un partid? Este un mare interes peste tot în a cumpăra sediile. Am avut în partid președinți de consilii județene, baroni cu bani, care au preferat să stea cu chirie, în timp ce noi ăștilalți am strâns bani și le-am cumpărat. Dar dacă stai într-un sediu cu chirie și vine altul la putere îți poate rezilia oricând contractul”, explică Cezar Preda, în opinia căruia „stabilirea unui patrimoniu clar al partidelor poate crea un cadru transparent și pentru finanțarea partidelor”.

Sediul central al PDL din Aleea Modrogan nr. 1. Sursa foto: Mediafax

Cu toate datoriile din campanie ale PDL, liderul filialei București, Adriean Videanu, a reconfirmat pentru gândul interesul partidului pentru a cumpăra clădirea din Modrogan 22, chiar dacă, spune el, valoarea la care ar putea fi scoasă la vânzare nu se cunoaște încă.

În 2010, Guvernul Boc a trecut vila de la Ministerul de Externe, la care PDL fusese chiriaș  17 ani, la RA-APPS. Prin aceeași ordonanță de urgență a scos din evidența contabilă jumatate din suprafața de 2.000 de metri pătrați a terenului aferent și a redus cu 300 de metri pătrați suprafața construită, invocând măsurătorile cadastrale. În felul acesta a scăzut practic și valoarea de piață a clădirii. O procedură similară a fost aplicată și pentru sediul din București al UDMR, de pe strada Alexandru Puskin nr. 5.

Hrebenciuc (PSD): „Interesul în PSD e mai mare pentru sediul central”

Noua formulă aduce și PSD mai aproape de visul mai vechi de a cumpăra vila din Kiseleff nr 10, evaluată din 2010 la 900.000 de euro, pentru care social-democrații nu au reușit însă nicoi până acum să ia uin credit bancar. „Interesul în PSD e mai mare pentru sediul central. E mult zgomot pentru nimic”, spune Viorel Hrebenciuc, care a votat la rândul său pentru, conducând chiar ședința Camerei în ziua trecerii legii.

Sediul central al PSD de pe Șoseaua Kiseleff. Sursa foto: Mediafax

Deputatul PSD spune însă că „își amintește vag” de detaliile procesului de vânzare, votând legea cu valul: „Am votat-o dacă  tot au vrut colegii, n-am văzut o problemă. Dacă vrem să avem democrație în România trebuie să și plătim pentru asta”.

Cât despre condițiile preferențiale pentru partide, Viorel Hrebenciuc nu vede în asta un chilipir. „Având în vedere că avansul e de 10%, condițiile sunt similare cu cele ale unui credit bancar. Nu văd un avantaj deosebit. Să nu-și închipuie lumea acum că sediile partidelor sunt palate. Sunt câte două-trei camere acolo. Sediul central da, e altceva. Dar în provincie nu e mare lucru. E ici colo câte o casă la care îi ziceți voi vilă”, a explicat el pentru gândul.

În mod concret, dacă se păstrează prețul deja stabilit, PSD va putea însă să cumpere sediul din Kiseleff în rate cu avans de 90.000 de euro, fără a se mai împrumuta la bancă.

Sediul central al PNL se află în litigiu. Liberalii caută un alt sediu

Secretarul general al PNL, Eduard Hellvig, a declarat pentru gândul că sediul central al partidului se află în litigiu, fiind revendicat de foștii proprietari.

„La momentul acesta, există un proces de revendicare pe rol pentru clădirea din Aviatorilor. Dacă justiția va considera că trebuie retrocedat, evident că se pierde sediul din Aviatorilor și probabil în acel moment vom solicita un nou sediu la RAAPPS”, a spus pentru gândul secretarul general al PNL.

Sediul PNL de lângă Arcul de Triumf din București. Sursa foto: Mediafax

El a precizat că, în acest moment, PNL plătește lunar pentru ambele sedii o chirie către RAAPPS.

„Dacă sediul din Aviatorilor este în litigiu, sediul din Kiseleff nu este contestat. E prematur să discutăm dacă vom cumpăra sediul din Kiseleff pentru că nu știm care ar fi suma exactă pentru sediu, dacă avem capacitatea financiară să-l achiziționăm. Se va face o evaluare”, a precizat Eduard Hellvig.

Sediul central al PNL din Bd. Aviatorilor, aflat în litigiu. Sursa Foto: Mediafax

Constantin (PC): „Suntem interesați să cumpărăm”

Mai hotărâți sunt liderii PC, chiriași din 2007 într-o vilă din strada Muzeul Zambaccian, nr 17. „Suntem interesați!”, a confirmat pentru gândul președintele PC, Daniel Constantin, care spune că „încă nu a fost făcută o evaluare”  privind prețul.

Sediul cental al PC. Sursa foto: Mediafax

Cât despre cumpărarea de la stat fără concurent pe piață, pentru care inclusiv PC a votat în plen, purtătorul de cuvânt al partidului e convins că „nu va pune probleme”. „E o modalitate uzuală pe piață. Dreptul de preemțiune nu mi se pare extraordinar cât timp securizăm statul că își primește banii. Dacă partidul are bani, poate să facă această investiție. De ce nu?”, spune deputatul PC Bogdan Ciucă.

Cumpărarea sediilor a fost o țintă permanentă și pentru UDMR. „În principiu, este o idee bună. Dă partidelor posibilitatea să facă întâlniri într-un sediu pus la punct. Nu am discutat despre cumpărare, dar nu excludem acaestă variantă. Noi am cumpărat în ultimii ani sedii în mai multe județe acolo unde ne-am permis. Unde nu ne-am permis am rămas cu chirie”, a explicat Peter Kovacs, secretarul general al UDMR.

UDMR are în București trei sedii: unul pe str. Dr Lister, în zona Eroilor, cumpărat de Uniune, altul pe str. Silvestru și cel mai recent închiriat de la RA-APPS – pe str. Pușkin, în apropierea vilelor de protocol Lac2 și Lac 3.

Partidele chiriașe la stat. Marii datornici

Dincolo de sediile partidelor parlamentare, RA-APPS a dat sedii bine plasate mai tuturor formațiunilor politice. Partidul Ecologist Român își are cartierul general pe Calea Victoriei, PIN deține un spațiu în Piața Presei Libere nr 1, UNPR a primit încă de la înființare două sedii ale Regiei, unul în strada Gheorghe Brătianu nr. 7 altul în strada Crângului nr. 11.

Partida Romilor Pro Europa a închiriat un spațiu în Piața Valter Mărăcineanu, lângă Parcul Cișmigiu, P.S.D. „Constantin Titel Petrescu” a primit spațiu la aceeași adresă, Asociația Italienilor din România a luat în chirie de la RA-APPS un sediu pe strada Lipscani, Asociația Macedonenilor beneficiază de un sediu pe strada Thomas Masarik, iar Uniunea Ucrainienilor din România s-a instalat pe Calea Victoriei.

Partidele nu sunt însă și cei mai corecți chiriași. Datele guvernului arată că PSD București nu și-a mai plătit chiria de 14 ani. Filiala preluată în 2011 de Ecaterina Andronescu de la Marian Vanghelie are cea mai mare datorie în rândul partidelor – 719.444 de lei,  în condițiile în care chiria lunară este de 4.265 de lei pentru mai bine de 1.300 de metri pătrați.

PNL Ilfov are 258.099 de lei datorie, echivalentul pe 250 de luni al chiriei de 1.003 lei pe care filiala de partid o are de plătit la RA-APPS. Pe listă se află și PC, partidul fondat de Dan Voiculescu fiind dator cu 210.352 de lei la stat, chiria pe 8 ani și jumătate.

Alte datorii apar în dreptul Partidului Ecologist Român – 330.050 de lei, invitat la conciliere cu statul ca și PIN, fondat de Cozmin Gușă și de Lavinia Șandru și restant cu 156.342 de lei.

PDL pe de altă parte are de achitat contravaloarea chiriei pe trei ani (74.953 de lei) pentru filiala Ilfov, preluată de fostul deputat Mircea Marin, cu tot cu datorii, de la Cristache Rădulescu.