Țara arde, baba se piaptănă. Ce propuneri legislative neobișnuite au făcut aleșii în ultima sesiune parlamentară

Deputatul ALDE Alexandru Băișanu a depus în Parlament un proiect de lege prin care solicita înființarea unui Institut de Politici Parlamentare, unde senatorii, deputații, aleșii locali și persoanele care vor să ocupe în viitor o poziție parlamentară ar putea să urmeze cursuri de perfecționare în acest scop.

„Necesitatea unui astfel de institut în subordinea Parlamentului României poate fi demonstrată cu argumente vaste, care pot face și obiectul unui curs universitar de specialitate, dar cel mai important punct de sprijin este dat chiar de acquis-ul comunitar care ne leagă de instituțiile europene: suntem încă printre ultimele țări din Uniunea Europeană care nu are o instituție sau orice alt gen de autoritate cu utilitate publică care să gestioneze politica parlamentară la nivel național din perspectivă academică și științifică”, susține inițiatorul în expunerea de motive.

Tot deputatul ALDE Alexandru Băișanu a inițiat un proiect de lege pentru înființarea „Societății Naționale Cai de Rasă„, propunere care se află în prezent înregistrată la Senat pentru dezbateri.

ACTUALITATE Cât plătești pentru 3 nopți de cazare în Bucovina, de Sărbători. Turiștii sunt întâmpinați cu tradiții cu totul speciale în „Țara Fagilor”

22:20

HOROSCOP Cele patru ZODII care vor încheia prost anul 2024. Însă, există și o veste bună

22:19

„Caii noștri de rasă sunt niște tablouri vii și au de fapt o valoare inestimabilă”, se arată în expunerea de motive.

Un alt proiect mai neobișnuit a fost depus de mai mulți parlamentari PNL, USR și PMP, printre care fostul președinte al României Traian Băsescu, și se referă la pensionarea animalelor de serviciu scoase din funcțiune din instituții.

„Prezentul proiect legislativ prevede ca animalele de serviciu care au aparținut instituțiilor și structurilor publice din România, animalele care au servit în teatrele de operații, în misiuni ale Armatei, Poliției și altor structuri ale statului român să aibă dreptul la îngrijire și după scoaterea din funcțiune, din momentul împlinirii vârstei de pensionare sau din momentul retragerii din activitate pe caz de boală. Instituțiile și structurile publice, de care au aparținut animalele de serviciu scoase din funcțiune, vor aloca lunar o sumă de bani care să le asigure animalelor tratamentele medicale pe toată durata lor de viață”, au susținut inițiatorii în expunerea de motive.

Proiectul de lege privind întreținerea animalelor de serviciu scoase din funcțiune și care au aparținut instituțiilor și structurilor publice din România se află în prezent la comisiile permanente ale Senatului.

De asemenea, în această sesiune parlamentară a fost depus un proiect pentru combaterea antiromânismului, după ce o propunere referitoare la combaterea antisemitismului a fost adoptată.

Proiectul prevede că persoanele care promovează în spațiul public antiromânismul riscă închisoare până la 3 ani. Cele care constituie o organizație de acest tip, închisoare între 3 și 10 ani.

„Fapta persoanei de a promova, în public, în orice mod, idei, concepții sau doctrine antiromânești constituie infracțiune și se pedepsește cu închisoare de la 3 luni la 3 ani și interzicerea unor drepturi”, prevede unul dintre articolele inițiativei legislative depuse pe 28 iunie la Senat, primă cameră sesizată.

La un alt articol din proiect se arată că „distribuirea sau punerea la dispoziția publicului de materiale antiromânești se pedepsește cu închisoare de la 1 an la 5 ani”.

De asemenea, este interzisă comercializarea sau „răspândirea simbolurilor antiromânești și utilizarea acestora în spațiul public”, încălcarea acestei prevederi fiind pedepsită cu închisoare de la 3 luni la 3 ani, dar și interzicerea unor drepturi, potrivit articolului 5 din proiectul legislativ. Nu se consideră infracțiune dacă fapta este săvârșită în interesul artei, științei, cercetării sau educației, sau în scopul dezbaterilor unor aspecte de interes public.

Inițiativa este semnată de 33 de parlamentari PSD, PNL, PMP și USR, printre care și președintele Partidului Mișcarea Populară, Eugen Tomac.

Parlamentarii au depus în sesiunea parlamentară trecută și propuneri pentru instituirea unor zile de sărbătoare în România.

Mai mulți social democrați, printre care și președintele Camerei Deputaților, Liviu Dragnea, au depus o propunere legislativă pentru dedicarea zilei de 15 septembrie drept „Ziua gastronomiei și a vinului românesc„. Autoritățile centrale și locale vor putea organiza astfel evenimente specifice pentru sărbătorirea acestei zile, finanțate din bugetul de stat.

„Art. 2 (1) Ziua națională a gastronomiei și a vinului românesc poate fi organizată de către autoritățile publice centrale, locale și de către celelalte instituții ale statului, de către persoane fizice sau juridice prin organizarea și participarea la programe și manifestări cu caracter social sau științific, în scopul de a aprecia și promova obiceiurile și produsele culinare tradiționale. (2) Autoritățile publice centrale și locale pot contribui la organizarea acțiunilor precizate prin acordarea de sprijin logistic și pot aloca fonduri din bugetele proprii în limita alocațiilor bugetare aprobate”, se arată în proiectul de lege.

„Bucătăria tradițională românească este rezultatul sintetizării, în timp, a gusturilor și a obiceiurilor gastronomice specifice poporului român. Stabilirea unei zile care să celebreze această bogăție de gusturi și tradiții românești este necesară pentru a scoate în evidență calitățile bucătăriei și vinului românesc și a le face cunoscute, sub numele de Ziua gastronomiei și a vinului românesc”, susțin inițiatorii în expunerea de motive.

Proiectul de lege a fost adoptat de Senat pe 10 iulie, astfel că acum se află la Camera Deputaților pentru dezbateri.

Senatorul PSD Nicolae Bădălău a depus în Parlament o propunere legislativă pentru instituirea „Zilei Dăruirii” pe 25 septembrie. Parlamentarul a adus ca argument principal pentru instituirea acestei zile un citat din Blaise Pascal: „Plăcerea oamenilor cu adevărat mari e să facă oamenii fericiți”.

„Dăruirea este, înainte de toate, un act profund și personal, izvorât dintr-o nevoie umană, aceea de a fi mai bun, generos: de a oferi celuilalt, de a te simți împlinit, de a-i contamina pe alții de bucuria vieții. A dărui din inimă, a participa la ceva anume, a ajuta pe cineva, a face un bine cuiva, poate însemna și a simți că faci parte dintr-o comunitate pe care vrei să o faci un loc mai bun și mai frumos, a contribui la o activitate nobilă, valoroasă. Această nevoie este înrădăcinată în fiecare dintre noi”, se arată în expunerea de motive.

Tot social democrații vor și sărbătorirea constructorilor. Aceștia au depus un proiect de lege prin care propun instituirea zilei de 14 septembrie ca „Ziua Națională a Constructorului„.

„Rezultatul muncii constructorilor este într-o continuă interacțiune cu fiecare cetățean, fie că este vorba despre domeniul public, fie despre cel privat. Breasla Constructorilor a reușit să se impună în economia românească reprezentând deseori , chiar dacă în această perioadă acest sector nu este reprezentat la adevărata sa valoare în PIB-ul românesc”, se arată în expunerea de motive a propunerii legislative.

Inițiatorii susțin că la 14 septembrie 1895 a fost inaugurat cel mai mare pod din Europa continentală: podul Fetești – Cernavodă, cunoscut sub numele de „Podul Anghel Saligny” sau „Podul Carol I”.

Foto: Hepta